13 iulie 2020, 15:08

Medic şi dramaturg, specialist în boli imunologice şi autoimune, a depistat primul caz de SIDA din România

Consiliul local Craiova i-a atribuit titlul de „Cetăţean de onoare” şi o stradă din oraş îi poartă numele. În Bucureşti, pe clădirea în care a trăit şi a creat, a fost aşezată o placă memorială.

Medic şi dramaturg, Ştefan Berceanu, membru post-mortem al Academiei Române, s-a născut la 26 septembrie 1914, la Măceşu de Jos, judeţul Dolj.

Absolvent al Liceului „Fraţii Buzeşti” din Craiova (a susţinut Bacalaureatul la Colegiul „Carol I”) şi al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1935-1941), potrivit aman.ro, site-ul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” – Dolj.

Doctor în medicină

În 1941 a devenit doctor în medicină, iar în 1972 a obţinut titlul de doctor docent, notează dicţionarul ”Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003), citat de agerpres.ro.

A urcat toate treptele ierarhiei medicale până la aceea de medic primar şi şef al Clinicii de Hematologie a Spitalului clinic ”Fundeni” din Bucureşti.

Acad. Prof. Dr. Stefan Berceanu  este creatorul actualei clinici din Spitalul Fundeni numite Centrul de Hematologie şi Transplant Medular ( 1976), cu o structură organizatorică unică în România, compusă dintr-o bază clinică cu 166 paturi – cea mai mare din ţară – cuplată cu 8 laboratoare proprii de înaltă specializare.

Este alcătuit din trei departamente, care s-au înfiinţat pe rând: Clinica de Hematologie, Departamentul de laboratoare proprii de înaltă specializare şi Unitatea de transplant medular, se arată pe site-ul icfundeni.ro.

Profesor la Institutul de Medicină şi Farmacie

A fost profesor la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cercetător la Institutul ”Dr. I. Cantacuzino”, unde a deţinut funcţia de şef al Laboratorului de imunologie şi histopatologie experimentală (1953-1963); director ştiinţific şi şef al Secţiei de hematologie din cadrul Institutului de Medicină Internă ”Dr. N. Lupu” (1963-1970).

A introdus unele metodologii moderne cu implicaţii în diagnosticul şi tratamentul bolilor maligne de sânge.

A coordonat o serie de lucrări, între care: ”Imunologie şi imunopatologie” (1968); ”Imunologie, imunochimie, imunopatologie” (1975); ”Hematologie clinică” (1977); ”Mică enciclopedie de boli interne” (1986).

Se numără printre primii cercetători din lume în ceea ce priveşte etiopatologia cancerului şi a leucemiilor, a bolilor imunologice şi autoimune. A publicat în reviste de specialitate din ţară şi străinătate peste 830 de studii, rapoarte şi comunicări ştiinţifice în domeniul medicinei.

Primul caz de SIDA

În 1985, o teribilă veste zguduia cancelariile din Comitetul Central. SIDA, maladia pe care ziarul “Scînteia” o numea boala Occidentului depravat, ajungea şi în România. Cazul fusese descoperit de doctorul Ştefan Berceanu, de la spitalul Fundeni din Bucureşti, scrie Adevărul.

Un angajat Căilor Ferate Române care se ocupa cu întreţinerea vagoanelor de dormit pe rutele internaţionale a fost primul român depistat cu virusul HIV. A fost primul asemenea caz din întregul spaţiu comunist.

A fost membru al mai multor organisme ştiinţifice de prestigiu din străinătate: Societatea internaţională de medicină internă, Societatea internaţională de hematologie, Societatea internaţională de chimio şi imunoterapie din Viena, Centrul Superior de Logică şi Ştiinţă Comparată din Bologna, Societăţile de hematologie din Franţa şi Austria. A fost laureat al Premiului Academiei Naţionale „Dei Lincei” din Roma şi al Premiului Fundaţiei „Di Guglielmo”.

Cetăţean de onoare

Consiliul local Craiova i-a atribuit titlul de „Cetăţean de onoare” şi o stradă din oraş îi poartă numele. În Bucureşti, pe clădirea în care a trăit şi a creat, a fost aşezată o placă memorială. Membru titular post-mortem (31 ian. 1991) al Academiei Române.

Ca o întregire a personalităţii sale, a lăsat şi scrieri literare: „Cheile oraşului Breda” (piesă de teatru) şi „Spre bunele tărâmuri” (jurnal de călătorie). A publicat mai multe eseuri asupra umanismului clasic şi ştiinţific, asupra condiţiei biologice a omului, asupra rolului artei şi ştiinţei (”Interferenţe”; ”Filosofia în medicină”), dar şi alte piese de teatru (”Pădurea”; ”Străinii”).

A murit la 9 noiembrie 1990, la Bucureşti.

Sursa foto: Academia Română, pagina de Facebook


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.