Pfizer și BioNTech au anunțat că depun cererea de avizare la autoritățile americane competente, la FDA. Și în Europa este prevăzută o autorizare accelerată. Distribuirea vaccinurilor anti-COVID va începe, cel mai probabil, luna viitoare în condiții extreme. Transportatorii aerieni se declară pregătiți pentru cea mai amplă operațiune de livrare de produse farmaceutice din istoria recentă.

Companiile aeriene se pregătesc

Marile companii aeriene se pregătesc intens pentru transportul miliardelor de doze de vaccin împotriva COVID-19 care trebuie să ajungă în toată lumea. După aproape un an în care încasările au fost cu mult sub așteptări, livrarea dozelor de vaccin ar putea revigora industria aviatică, comentează Digi 24.

Provocarea nu este una simplă, mai ales că cele două vaccinuri anti-COVID avansate au nevoie de condiții speciale de transport: cel de la BioNTech la – 75 de grade Celsius, iar cel produs de Moderna la – 20 de grade.

Dispozitive speciale

Și producătorii de dispozitive speciale pentru transport se pregătesc pentru această operațiune de amploare.

Vaccinurile trebuie să fie păstrate la rece, iar mai mult, vaccinul Pfizer pentru Covid-19 trebuie păstrat la temperaturi foarte scăzute, ceea ce va fi o problemă pentru țările în curs de dezvoltare dar și pentru zonele rurale din lumea dezvoltată, comentează CNN.

„Lanțul de frig” este doar una dintre provocările legate de distribuirea vaccinurilor în întreaga lume.

Alte bătăi de cap

Există multe altele: decizii cu privire la priorități și baze de date pentru a urmări cine ce vaccin a primit, unde și când. În plus, diferite vaccinuri pot avea o eficacitate mai mare sau mai redusă pentru diferite grupuri de populație; iar guvernele vor avea nevoie de campanii de PR pentru a convinge oamenii că vaccinurile sunt sigure.

Dar logistica de transport și depozitare a vaccinurilor – transportarea acestora de la poarta fabricii până la brațul pacientului – este esențială. Și, deoarece majoritatea vaccinurilor necesită două doze, întregul lanț trebuie repetat.

Cum s-ar descurca România într-o astfel de nebunie?

Pentru noi, multe sunt complicate, dar depozitarea vaccinului produs de Pfizer este o adevărată provocate. O explică un medic din prima linie, Radu Țincu, medic primar în cadrul secției ATI Toxicologie de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, într-un interviu pentru Radio România Actualități.

”Vaccinarea va fi un lucru greu de realizat dacă România va primit acel vaccin produs de Pfizer, care necesită o depozitare la – 80 de grade Celsius, acest tip de transport special va trebui să fie gestionat în mod diferit față de de orice altă campanie de vaccinare. De aceea cred că decizia de a face această vaccinare la nivel național, folosind cel mai probabil infrastructura militară care să gestioneze și să realizeze siguranța transportului și a distribuției acestor vaccinuri reprezintă un element important”, a spus medicul Țincu.

Cel mai probabil vor fi instituite la nivel național în localități centre de vaccinare. Aceste centre vor depozita vaccinurile în condițiile pe care producătorul le-a menționat, și vor fi păzite, a opinat Radu Țincu.

Securitatea containerelor

Medicul Țincu explică de ce este nevoie de implicare a Armatei în tot acest proces.  ”În foarte multe dăți s-a pus problema și a securității. Gândiți-vă că nu sunt doze suficiente pentru toată populația în prima fază de vaccinare, și aceste containere trebuie bine securizate, iar implicarea Armatei mi se pare că reprezintă un element important”.

În opinia medicului Țincu, în prezent cu siguranță suntem în valul doi – pandemiile evoluează în valuri.

”Aceste valuri vor urma unul după celălalt, dar sperăm că valul trei, prefigurat pentru primăvara anului viitor, să nu mai apară, în contextul în care vaccinul capătă niște valențe reale și va primi aprobare și va fi pus pe piață”, spune acesta.

Nu foarte optimist. Ar putea urma un nou lockdown

Nu foarte optimist, însă, în legătură cu situația actuală din România, medicul Țincu avertizează că la începutul lui decembrie ar putea urma o nouă carantină generalizată, un lockdown.

În principiu toate măsurile implementate care să controleze pandemia au nevoie de o perioadă de latență care poate să varieze între două și trei săptămâni, nu vom putea vedea de pe o zi pe alta modificări ale acestor indici. Este esențial să se înțeleagă că ne aflăm într-o fază de accelerare a pandemiei, este evident că măsurile restrictive trebuie implementate, iar dacă aceste măsuri luate în ultima perioadă nu vor putea să mențină sub control pandemia, cel mai probabil la începutul lunii decembrie vor fi necesare noi măsuri restrictive. Pentru că în absența acestor măsuri  numărul de îmbolnăviri va continua să crească și va pune în mare dificultate sistemul sanitar, până la depășirea capacității naționale, ceea ce va reprezenta un scenariu dezastruos.

”La ora asta, după ce am implementat două calupuri de măsuri, nu mai există decât o singură posibilitate: lockdown-ul sau carantina. Iar faptul că rând pe rând mai multe localități intră în carantină ne arată că situația epidemiologică se degradează. La un moment dat, când vom avea atât de multe localități care se pot califica pentru a fi carantinate, ne punem întrebarea dacă nu ar fi mai eficient să avem o carantină națională. Pentru că în absența acestei decizii va fi foarte greu de gestionat situația. Trebuie să ne gândim că aceste localități intră și ies din carantină în momente diferite. Va fi greu de gestionat în teritoriu deplasarea oamenilor și mobilitatea lor, în contextul în care Sibiul a intrat în carantină la o dată, iar localitățile învecinate la altele. Va fi foarte greu pentru autorități să poată controla aceste măsuri la nivel local”, este de părere specialistul.

Semnal de alarmă

El a tras un semnal de alarmă în legătură cu deficitul de personal de la terapia intensivă, dar nu numai.

”Am început această pandemie cu un deficit enorm de personal în terapia intensivă. Deficit uman – discutăm de un număr la jumătate din necesarul de medici și asistenți medicali pe care ar fi trebuit să îl avem și am început această luptă tot așa, cu un deficit de ventilatoare, cam pe la jumătate din necesarul pe care ar fi trebuit să îl avem să fim oarecum comparativ cu celelalte țări europene.

Ajutorul extern sunt destul de sceptic că va exista, pentru că toată Europa se află în aceeași situație epidemiologică, cu o creștere alarmantă a numărului de cazuri, și să nu ne punem speranțe deșarte, crezând că o să primim acest ajutor. Cel mai probabil va fi foarte greu să ne fie oferit ajutor sub formă de resursă umană. Probabil că vom primi ajutor din punctul de vedere ale infrastructurii, al aparaturii medicale”, a explicat medicul.

Accent disproporționat pe aparatură și infrastructura tehnică

Radu Țincu a opinat că în ultimii ani s-a pus un accent disproporționat între dotarea spitalelor cu aparatură medicală și infrastructura tehnică a spitalelor. Discutăm de spitale, clădiri construite acum 50-60 de ani, care nu pot să gestioneze o creștere atât de importantă a infrastructurii medicale. Pentru că toată aceste aparate din ce în ce mai complexe necesită circuite electrice din ce în ce mai complexe, necesită o creștere a capacității tehnice a spitalelor, care de multe ori este imposibil de realizat, pentru că nu se pot implementa în interiorul acestor clădiri foarte vechi, a afirmat Țincu.

”Pe de altă parte, mai avem o problemă. Ne-am concentrat foarte mult pe această aparatură medicală și nu am înțeles că în spitale este nevoie de divizii tehnice. Un spital din anul 2020 nu mai poate funcționa cu un electrician sau cu un instalator. Este nevoie de divizii tehnice care să realizeze lucrări de mentenanță și service al infrastructurii tehnice, de altă calitate și performanță, care să ne asigure garanția că toate aceste dispozitive de zeci și sute de milioane de euro vor funcționa în parametri normali, că nu vor pune viața în pericol viața pacienților și că nu vom asista la tragedii cum am asistat în ultimii 30 de ani”, a avertizat acesta.

Întrebat în mod special despre Sărbătoarea Crăciunului în noul context pandemic, medicul Radu Țincu a fost destul de ferm.

”Dacă până la începutul lunii decembrie nu vom obține o scădere a numărului de cazuri, cel mai probabil va fi necesară instituirea carantinei generalizate, iar dacă acest lucru se va realiza la începutul lunii decembrie, cel mai probabil în apropierea Sărbătorilor de Crăciun se va realiza o scădere a numărului de cazuri. Însă aceste Sărbători vor fi în casă, în familie, și nu va exista posibilitatea socializării și a distracțiilor pe care le cunoșteam în alți ani. Este prudent să ne comportăm așa, responsabil și înțelegând necesitatea acestor măsuri, pentru a ne putea bucura cu toții împreună cu familia anul următor de Crăciun și să ne asigurăm că toți din familia noastră, prieteni și cunoștințe vor fi în viață și că anul viitor vom petrece Crăciunul împreună”.

Etapele vaccinării în România

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti COVID din România, medicul militar Valeriu Gheorghiță, a declarat sâmbătă la Digi24 că ”Atunci când un vaccin va primi aprobare de la Agenția Europeană a Medicamentelor începe distribuția simultană în toate țările care au aderat la acel contract unic încheiat de Comisia Europeană. Vaccinarea va fi gratuită și va fi voluntară, în niciun caz nu va fi condiționată sau obligatorie și din acest punct de vedere cred că fiecare trebuie să aibă un nivel suficient de mare de date corecte și din surse sigure, credibile, înainte să decidă acest lucru”.

El a precizat însă că este nevoie de un nivel de imunitate colectivă de 60-70% din populaţie, pentru ca vaccinarea să conducă la încheierea pandemiei.

De asemenea, vaccinarea se va face în trei etape: primii vor fi angajaţii din sistemul sanitar, apoi cei instituțiile de asistenţă socială, după care urmează populația generală.

Sursa foto: Artem Podrez / Pexels

---