18 aprilie 2024, 10:44

Mestecatul gumei, obicei păstrat din Danemarca antică până în zilele noastre

Faptul că avem foarte multe lucruri în comun cu oamenii preistorici nu mi este de mult o știre. Oamenii de știință au demonstrat în nenumărate rânduri că anumite obiceiuri și trăsături ale primilor oameni, încă se regăsesc și în comportamentul celor din prezent. Astfel, chiar dacă ne vine greu să credem, unele obiecte din zilele noastre au mai fost folosite și în trecut, iar cei ce credeau că au revoluționat lumea, prin invențiile lor ar trebui să se gândească de două ori înainte.

Guma de mestecat este unul dintre multele invenții ale oamenilor preistorici. Mai mult decât atât, se pare că cercetătorii și arheologii au putut descoperi, pentru prima dată în istorie, genomul complet al unei tinere din epoca neolitică. Acesta a fost descoperit pe o bucată de gumă de mestecat străveche, obținută din gudron de mesteacăn, într-una dintre lagunele de pe coasta de sud a Danemarcei, anunță Theguardian.com.

Guma de mestecat a fost conservată timp de 6.000 de ani, când cercetătorii care excavau situl au descoperit gingia fetei pe un fond din bucăți de lemn și animale sălbatice, reușind să reasambleze ADN-ul complet al acesteia. Mai mult, pentru că au descoperit acest lucru, cercetătorilor le-a fost foarte ușor apoi să realizeze portretul fetei din neolitic.

Astfel, în urma analizei șuvițelor de ADN conservate în gingie, cercetătorii au ajuns la concluzia că fata făcea parte din categoria vânătorilor-culegători din Europa continentală, care avea pielea închisă, părul închis la culoare și ochii albaștri. Aceasta se pare că locuia în apropierea lagunei, fiind protejată de marea liberă prin mutarea barierelor de nisip, în urmă cu aproximativ 5.600 de ani, conform datărilor de carbon ale gudronului de mesteacăn.

Totodată, alături de ADN-ul fetei, arheologii au mai găsit în lagună și material genetic dintr-o rață, dar și urme de alune, care ar putea fi presupuse rămășițe ale unei mese recente – și cel puțin 40 de tipuri de microbi.

Hannes Schroeder, un antropolog molecular de la Universitatea din Copenhaga, a declarat: „Este prima dată când cineva primește un genom complet complet din orice altceva decât din os sau dinți. Conservarea gingiei este destul de extraordinară. Nu ne așteptam să obținem întregul genom”, potrivit Theguardian.com

Bucata de gumă veche măsoară aproximativ 2 cm lungime și a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice de la Syltholm de pe insula Lolland, înainte de lucrările de construcție a tunelului Fehmarn pentru conectarea Danemarcei cu Germania.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol