Interviu realizat de Robert Manea și Manuela Dinu
Mergând cu mijloacele de transport în comun și cu metroul este absolut imposibil să nu observi niște dispozitive rotunde și galbene, fie pe exteriorul autobuzelor, fie la metrou, lângă scări, în dreptul turnicheților ori la stâlpii din cele 53 de stații de metrou.
Cu toate că aceste dispozitive sunt plasate la un nivel destul de înalt, a se vedea în poza de mai jos, este ușor de descrifat ce scrie pe ele. Asociația Tandem – dispozitiv util persoanelor cu deficiențe de vedere.
[Sursa: Arhivă Edițiadedimineață.ro]
De asemenea, este de menționat că Bucureștiul este singura capitală europeană unde regăsim acest sistem inteligent.
Ediția de dimineață: Istoricul Asociației Tandem, cum a apărut de unde a venit ideea, cine sunt persoanele implicate?
Florin Georgescu: Prima data Asociația tandem s-a înființat în 2010 și a pornit de la o bicicleta Tandem pe care am achiziționat-o cu ajutorul celor de la Bate Șaua, asociație care promovează ciclismul. Întâmplător am intrat în legătura cu ei, oamenilor le-a plăcut ideea de a ne ajuta să facem rost de o bicicletă tandem și imediat am avut cu Alex Răcănel, prietenul meu, o cursa de la București la Sighetul Marmației. După aceea a venit în mod firesc și ideea înființări unui ONG pentru că ne doream să împărtășim această experiență, să o transpunem și la nivel social și așa s-a înființat Asociația Tandem.
Ediția de dimineață: Ce ne puteți spune despre persoanele cu deficiențe de vedere din România? Știți câte persoane sunt? Ce obstacole au? Ce ajutor primesc?
Florin Georgescu: La nivel național sunt în jur de 108-110 mii de persoane și sigur ei beneficiază de o serie de drepturi care fac parte din ceea ce se numește protecția socială, acestea pot fi găsite în legea 448. Dificultățile pe care le putem întâmpina sunt destul de variate de la accesibilitatea mediului urban, accesibilitatea serviciilor publice, a pieței de muncă și nu în ultimul rând, oportunități reduse de mobilitate personală, individuală.
Ediția de dimineață: De când a apărut Asociația Tandem, ce proiecte ați avut?
Florin Georgescu: În 2011, decembrie, am avut prima noastră acțiune mai mare și anume împreuna cu Alexandru am stabilit pe pista aeroportului din Craiova, un record național de viteza la automobilism pentru persoanele nevăzătoare. Asta ne-a adus la acel moment o bună expunere media, ceea ce ne-a făcut eligibili pentru o următoare acțiune, cea din 2012, în care am fost cu bicicleta de la Arad la Londra, cu ocazia zilelor olimpice organizate în capitala britanică. Am fost promotorii campaniei Vezi dincolo de limite a Dolce Sport. În 2013 a urmat o altă campanie la nivel național, Caravana Carlsberg, ai cărei promotori au fost Alexandru și cu mine, ceea ce a presupus parcurgerea a 20 și ceva de județe din țară cu bicicleta. După care am schimbat macazul puțin, am reușit să trimitem regulat un grup de aproximativ 8-12 copii de la scoală de nevăzători, de pe strada Austrului din București, la bazinul de înot cu voluntari și cu traineri. Am început să achiziționăm biciclete tandem și să le oferim școlilor de nevăzători din țară, dar asta e un proiect care trebuie continuat. Apoi ne-am axat pe schimbări și în ceea ce privește activitățile Asociației Tandem și am început să ne focusăm activitatea pe proiectele de mobilitate urbană bazată pe utilizarea tehnologiilor smart. În 2015 am avut un prim proiect finanțat de Vodafone, în urma căruia am montat acești ibeacon pe 500 dintre mijloacele de transport ale RATB. În 2016 au venit mai multe proiecte, continuându-l totuși pe acesta cu Vodafone, și am reușit să finalizăm toată flota operațională a RATB. După care ING Bank ne-a finanțat un alt proiect în urma căruia am dezvoltat o aplicație GPS pietonal, destinată persoanelor cu deficiențe de vedere, iar în 2017 am continuat acest proiect tot cu ING Bank, prin care am montat pe stradă aproximativ 1200 de ibeaconi cu rol de a înlesni facilita deplasarea și orientarea urbană a persoanelor cu deficiențe de vedere. În 2016 a venit și proiectul cu Orange pe care ni l-au finanțat. Acest proiect a constat în instalarea a aproximativ 1000 de beaconi în stațiile de la metrou, în cele 53 stații. Ultimele proiecte au de-a face doar cu tehnologia și au ca obiectiv îmbunătățirea mobilității urbane a Bucureștiului.
Ediția de dimineață: Ne puteți spune cum funcționează aceste dispozitive pe care le întâlnim la metrou și pe autobuze?
Florin Georgescu: Acești beaconi sunt un fel de micro emițătoare cu unde radio și emit un flux continuu de unde radio cu un ID unic. Prin Bluetooth, când un om își instalează una dintre aplicațiile noastre pe telefon și ajunge în raza de acțiune a unui beacon, el primește o notificare care variază. Atunci când se apropie autobuzul care are beacon instalat pe el, utilizatorul va primi o notificare care conține numărul autobuzului sau troleului care sosește în stație. Pe stradă și la metrou, aceste notificări iau un conținut descriptiv care oferă utilizatorului repere suplimentare ale locului în care se află. De exemplu, te afli la trecerea de pietoni, te afli în stația RATB sau la metrou, te anunță că urmează coborâre scări, drept înainte și la stânga, ai ajuns la turnicheți și așa mai departe. Acești beaconi (n.red. cei de pe stradă) au și rolul unor stații virtuale de taxi și anume dacă utilizatorul petrece mai mult de 1 minut – minut jumate în preajma unui beacon, el va fi întrebat dacă dorește să cheme un taxi și în acest mod, noutatea constă în faptul că search-ul pe o aplicație de taxi, deocamdată doar cu Clever Taxi avem parteneriat, se realizează în funcție de coordonatele GPS pe care le-a asignat fiecare beacon, deci nu pe baza localizării în funcție de calitatea conexiunii GPS. Taxiul ajunge la un punct fix chiar dacă nu știi exact adresa la care te afli.
Ediția de dimineață: Sunt oamenii deschiși la această tehnologie?
Florin Georgescu: Da, ei sunt deschiși și chiar dacă nu, încet-încet se acomodează cu aceste tehnologii. Toată lumea folosește un smartphone, mai devreme sau mai târziu, chiar dacă sunt oameni care preferă telefoanele clasice cu butoane. Sunt din ce în ce mai rar întâlnite telefoanele cu butoane, iar încet-încet oamenii văd oportunitățile utilizării unui smartphone. În momentul de față, aplicațiile de pe telefoane și ceea ce poate să ne ofere acesta, prezintă oportunități incredibile, chiar și pentru un nevăzător. În acest fel sunt accesibilizate aplicații precum: portaluri de știri, posturi de televiziuni, emisiuni live, aplicații de taxi, aplicații de catering, platforme sociale: Facebook, Whatsapp, Viber s.a.m.d. Aplicații ce au în general o gamă largă de utilizare, deci un nevăzător cu un astfel de telefon, poate compensa într-o măsură foarte mare dificultățile de accesibilitate pe care le întâmpină.
Ediția de dimineață: Ce feedback ați primit de la persoane cu deficiențe de vedere legat de dispozitivele de la metrou?
Florin Georgescu: Feedback-ul este în general unul destul de bun, oamenii sunt încântați că li se pune la dispoziție infrastructură, de fapt asta este nevoia noastră cea mai acută, oamenii beneficiază de o serie de drepturi, dar problema persoanelor cu dizabilități nu poate fi rezolvată doar pentru că ei beneficiază de anumite drepturi bănești. Avem nevoie acută de infrastructură accesibilizată, de servicii publice accesibilizate, ori noi asta propunem. Sigur, vorbim, ca în cazul oricărui alt lucru, de un anumit public educat. Sunt lucruri noi, publicul căruia noi ne adresăm trebuie și el educat în acest sens, dar încet-încet, asta se va întâmpla. Feedback-ul este unul bun, sunt foarte mulți oameni care învață să utilizeze instrumentele noastre, chiar cu rezultate foarte bune.
Ediția de dimineață: Ce planuri de viitor are asociația?
Florin Georgescu: Încercăm pe deoparte să dezvoltăm proiectele pe care le avem, ele fiecare luate în parte sunt niște proiecte pilot. Încercăm să le perfecționăm și să le replicăm la nivel național, pe de-o parte. Pe cealaltă parte încercăm să ne documentăm, să găsim soluții bazate pe tehnologie care să acopere mult mai multe dintre problemele pe care le avem. Pe viitor, intenționăm să intrăm în legătură cu mai multe instituții din țară, dar mai mult din afară, care au deja implementate proiecte de cercetare în domeniul tehnologiilor de acces, la noi în țară, din păcate, nici o universitate nu și-a putut asuma un astfel de program. Deci suntem interesați să intrăm în componența unor clustere care se ocupă cu cercetări în domeniul tehnologiilor de acces. Vrem să dezvoltăm și mai mult activitățile sportive. Asociația Tandem are o altă entitate subordonată ei, clubul sportiv Tandem Arena, club cu ajutorul căruia demarăm, atât cât ne stă în putință, activități sportive. Este evident că avem nevoie de câțiva oameni care să se ocupe explicit de această problemă a finanțării acestor activități.
Ediția de dimineață: După părerea dvs., cum arată România în 10 ani de acum încolo?
Florin Georgescu: România peste 10 ani probabil nu va avea încotro și va fi oarecum constrânsă să respecte niște convenții pe care le-a semnat sau le va semna cu UE, să acorde oarecum mai multă atenție politicilor de incluziune socială, parte a acestor convenții și să urmărească mult mai bine aplicarea, nu doar pe hârtie, a măsurilor care decurg în urma semnării unor astfel de convenții. Pe de altă parte, sunt absolut sigur că publicul nostru de peste 10 ani, va fi un public mult mai educat, cu niște nevoi mult mai conturate, mult mai clar exprimate și sper ca România de peste 10 ani să conțină mult mai multă infrastructură accesibilizată. Sper ca orașele din țară să fie mult mai prietenoase cu persoanele cu dizabilități, astfel încât această categorie socială să poată beneficia de oportunități mult mai variate în a interacționa cu comunitățile din care fac parte.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol