Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.

Evenimentele extreme se petrec pe fundalul unui climat cu o încălzire foarte rapidă. Lumea este deja cu 1,2 grade Celsius mai caldă decât era în vremurile preindustriale. Mai mult, se preconizează că următorii 5 ani vor fi cei mai călduroși din istorie.

Friederike Otto, cercetător în domeniul climei și co-lider al inițiativei World Weather Attribution (Atribuirea Vremii Mondiale), spune că oamenii își doresc adesea să știe dacă un eveniment meteorologic extrem a avut loc din cauza schimbărilor climatice. „Nu poți răspunde la asta cu da sau nu”, explică ea. Ce se poate spune însă este că schimbările climatice modifică probabilitatea și intensitatea evenimentelor extreme.

„Vom avea întotdeauna vreme extremă, dar, în cazul în care continuăm să conducem în această direcție, vom avea foarte multă vreme extremă”, a spus Ted Scambos, glaciolog la Universitatea din Colorado-Boulder.

„Rezultatele noastre oferă un avertisment puternic: clima noastră care se încălzește rapid ne aduce într-un teritoriu neexplorat, care are consecințe semnificative pentru sănătate, bunăstare și mijloace de trai”, au scris autorii studiului.

În unele cazuri, impactul schimbărilor climatice este atât de copleșitor, încât oamenii de știință concluzionează că evenimentele meteorologice extreme ar fi fost aproape imposibile fără încălzirea globală.

Conform TVR, următoarele se încadrează în această categorie.

Valul de căldură din Siberia, 2020

În 2020, un val de căldură prelungit, fără precedent, a incendiat unul dintre cele mai reci locuri de pe Pământ, declanșând incendii de vegetație pe scară largă. Temperaturile din micul oraș siberian Verkhoiansk au atins 38 de grade Celsius, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Arctica.

Căldura s-a întins din ianuarie până în iunie și a împins temperaturile cu 5 grade Celsius peste medie. Ar fi fost imposibil într-un climat neîncălzit de poluarea cu carbon, potrivit studiului de atribuire.

Criza climatică a făcut valul de căldură de cel puțin 600 de ori mai probabil. Cercetătorii spun că o astfel de căldură arctică prelungită s-ar produce mai puțin de o dată la 80.000 de ani fără schimbări climatice induse de om.

Valul de căldură Pacific Northwest, 2021

În anumite părți din nord-vestul Pacificului, sfârșitul lunii iunie din 2021 a adus un val de căldură istoric, ce a ucis sute de oameni, a declanșat incendii devastatoare și a agravat o secetă preexistentă.

Oregon, Washington și provinciile de vest ale Canadei, inclusiv Columbia Britanică, au înregistrat temperaturi record. În satul canadian Lytton, s-a ajuns la 49,6 grade Celsius. Satul a fost apoi devastat de un incendiu.

Secetă în emisfera nordică, 2022

Din America de Nord până în Europa și până în China, vaste zone ale emisferei nordice s-au confruntat cu secetă extremă în vara anului 2022, reducând resursele de apă, distrugând recoltele și pregătind peisajul pentru incendii de vegetație periculoase.

Oamenii de știință din inițiativa de atribuire au concluzionat că schimbările climatice au făcut ca aceste condiții de secetă să fie de cel puțin 20 de ori mai probabile.

Căldura și seceta din Europa au dus la moartea a cel puțin 15.000 de persoane, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În China, mii de oameni au murit din cauza căldurii insuportabile. În vestul Statelor Unite s-a înregistrat o scădere a nivelului apei și o agravare a secetei.

„Vara din 2022 în emisfera nordică este un bun exemplu al modului în care evenimentele extreme cauzate de schimbările climatice se pot desfășura și în regiuni mari în perioade mai lungi de timp”, a spus Otto.

Seceta la Cornul Africii, 2020-2023

O secetă de 3 ani în Cornul Africii, cea mai gravă din ultimii 40 de ani, a avut un impact uman catastrofal. A ucis zeci de mii de oameni și a creat insecuritate alimentară pentru peste 20 de milioane de locuitori. A distrus recoltele, a lăsat zona fără surse de apă și animalele au murit de foame. S-a întâmplat în mari părți din Kenya, Somalia și Etiopia.

Analiza de atribuire arată că seceta de la Cornul Africii a devenit de cel puțin 100 de ori mai probabilă din cauza schimbărilor climatice.

„Aproape jumătate din populația țării este afectată. Peste 3 milioane de persoane sunt strămutate. Țara continuă să plătească prețul încălzirii globale și al schimbărilor climatice”, a declarat pentru CNN, în aprilie, Mamunur Rahman Malik, reprezentantul Somaliei pentru Organizația Mondială a Sănătății.

Seceta mediteraneană, 2023

În aprilie, un val de căldură puternic, cu temperaturi tipice pentru sfârșitul verii, a cuprins Spania, Portugalia, Maroc și Algeria. A dus la o secetă severă, care a lăsat culturile uscate și a drenat resursele de apă critice.

Încălzirea globală cauzată de om a făcut ca valul de căldură din vestul Mediteranei să fie de cel puțin 100 de ori mai probabil. Oamenii de știință au spus că temperaturile de 40,6 grade Celsius din anumite părți ale Marocului ar fi fost „aproape imposibile fără schimbările climatice”.

Înainte ca Pământul să se încălzească, un astfel de eveniment intens ar fi fost de așteptat doar o dată la 40.000 de ani, au descoperit oamenii de știință.

Căldură extremă în Asia de Sud, 2023

Mari părți ale Asiei de Sud s-au confruntat cu un val de căldură brutal în aprilie. Țări precum Vietnam, Myanmar, Laos, India și Bangladesh au înregistrat noi recorduri de temperatură.

În Thailanda, termometrele au arătat peste 45 de grade Celsius pentru prima dată, dar umiditatea a făcut ca temperaturile să fie resimțite chiar mai puternic.

În Thailanda și Laos, valul de căldură umed ar fi fost „practic imposibil” fără criza climatică, potrivit oamenilor de știință. Căldura din India și Bangladesh a fost de 30 de ori mai probabilă din cauza crizei climatice generate de om.

În cazul altor evenimente extreme, efectele au fost mai severe din cauza încălzirii planetei.

Incendiile din Australia – Black Summer (Vara neagră) 2019-2020

Din vara anului 2019 până în 2020, în Australia au fost incendii devastatoare. Focul a distrus aproximativ 50 de milioane de acri și a dus la moartea a peste 400 de oameni. Mii de locuitori au fost internați la spital din cauza fumului. Aproape 3 miliarde de animale au fost fie ucise, fie strămutate de incendiile de vegetație.

Analiza World Weather Attribution arată că schimbările climatice cauzate de oameni au făcut aceste incendii cu cel puțin 30% mai probabile.

Seceta din vestul SUA, 2020-2023

Vestul Statelor Unite s-a confruntat cu cea mai mare secetă din ultimele secole. În California, vara lui 2021 a fost cea mai extremă secetă înregistrată vreodată în stat. O centrală hidroelectrică de la Lacul Oroville, al doilea cel mai mare rezervor al statului, a fost forțată să se închidă din cauza nivelului scăzut al apei. S-a întâmplat pentru prima dată de la deschiderea sa, în 1967.

Între timp, două dintre cele mai mari rezervoare ale țării, Lacul Mead și Lacul Powell, au scăzut atât de mult, încât oficialii guvernamentali au impus reduceri de apă fără precedent pentru statele Nevada și Arizona, precum și în Mexic.

Un studiu al jurnalului Nature Climate Change a constatat că perioada 2000-2021 a fost cea mai uscată în Occident din ultimii 1.200 de ani, observând că schimbările climatice cauzate de om au înrăutățit megaseceta cu 72%.

Uraganul Ian, 2022

Când uraganul Ian a străbătut Caraibe și a pătruns în Florida în 2022, a cauzat moartea a peste 100 de oameni și daune de aproximativ 65 de miliarde de dolari.

Uraganul a fost cu cel puțin 10% mai umed din cauza schimbărilor climatice, potrivit unei analize efectuate de oamenii de știință de la Universitatea Stony Brook și de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley.

Inundațiile din Pakistan, 2022

Inundațiile majore cauzate de ploile musonice record au ucis aproape 1.500 de oameni în vara lui 2022, alte milioane fiind afectate de lipsa de apă curată și de alimente.

Inundațiile au lăsat sub apă o treime din Pakistan. A plouat de peste 3 ori mai mult decât ar fi fost normal. Astfel, 2022 a fost declarat anul cu cea mai ploioasă lună august din 1961.

Schimbările climatice au făcut ca precipitațiile din provinciile puternic afectate, Sindh și Balochistan, să fie cu 50% mai intense decât ar fi fost în cazul în care clima nu s-ar fi încălzit cu 1,2 grade Celsius, au constatat oamenii de știință

---