Hidrogenul alb (White hydrogen) este resursa obținută prin exploatare geologică. Mai exact acest tip de hidrogen alb este obținut prin fracking, din depozite subterane.

Acest tip de hidrogen este preferabil celui negru, pentru că extragerea sa presupune mai puțină poluare. Cu toate acestea, îngrijorările legate de tehnologia fracking-ului fac ca hidrogenul alb să nu fie soluția ideală la problema energetică.

Probabil că extragerea acestuia va declanșa proteste comparabile ca cele legate de extragerea petrolului și gazului metan. Hidrogenul alb este o formă a celui natural, cu observația că acesta se obține doar prin fracking.

Ce este fracking-ul?

Fracking-ul, cunoscut în spaniolă ca fracturare hidraulică, este o tehnică folosită pentru extracția petrolului și gazelor din rezervoare.

Istoria fracking-ului începe la mijlocul secolului trecut și ia naștere într-un context marcat de penuria de combustibili fosili și prin atingerea plafonului maxim pentru producția de gaze și petrol într-o populație mondială cu cereri de energie în creștere.

Având în vedere acest fapt, nevoia de a găsi noi zăcăminte de exploatat era iminentă, deși multe dintre acestea erau de o calitate mai slabă și greu de beneficiat. Tocmai, pentru a inversa aceste dificultăți, au apărut noi tehnici de exploatare, inclusiv cea mai răspândită: fracking-ul.

Rezerve nebănuite de hidrogen alb?

Institutul de Geologie al SUA estimează că Pământul are rezerve uriașe de “hidrogen alb”, capabile să susțină într-un mod nepoluant necesarul de energie al omenirii “pentru câteva sute de ani”. Contrazice astfel opinia științifică anterioară, care a ignorat depozitele de hidrogen din scoarța terestră.

Potrivit Financial Times, Institutul Geologic al SUA (USGS) a comunicat la o reuniune din Denver rezultatele unui studiu, încă nepublicat, care arată că pe Pământ există circa 5.000 de miliarde de tone de hidrogen în depozite subterane.

“Cea mai mare parte a acestor rezerve sunt probabil inaccesibile, dar și dacă am exploata câteva procente asta ar asigura totuși întreaga cerere proiectată – 500 de milioane de tone pe an – pentru câteva sute de ani”, a subliniat liderul de proiect, Geoffrey Ellis.

Spre deosebire de “hidrogenul verde”, obținut din resurse regenerabile (dar scumpe), de cel gri (din metan, sau albastru dacă este captată emisia de carbon) sau de cel negru (din cărbune), hidrogenul alb (sau geologic, în enegleză mai este denumit și gold Hydrogen) se găsește în depozite naturale și nu este poluant.

Hidrogenul, vector al energiei viitorului?

FT consideră că studiul USGS “semnalează începutul erei hidrogenului, similară “goanei după aur”, pentru o resursă nepoluantă, neglijată anterior. Deocamdată există puține proiecte de exploatare a unor zăcăminte de hidrogen, la nivel mondial, dar anul trecut un start-up american a strâns 91 de milioane de dolari din fonduri, inclusiv de la Bill Gates, pentru a explora astfel de resurse.

Compania americană Natural Hydrogen Energy a forat o sondă de explorare în Nebraska, însă estimează că va dura câțiva ani pentru a ajunge la o producție comercială.

FT mai arată că, anterior, opinia științifică acceptată era că în straturile scoarței de la suprafață există puțin hidrogen pur, dar acum geologii americani cred că hidrogenul este generat în cantități mari atunci când anumite minerale bogate în fier întră în reacție cu apa.

Rezervele naturale de hidrogen apar în condiții geologice diferite față de cele de petrol și gaze naturale, care captează cea mai mare parte a explorărilor geologice și, din această cauză, nici nu au fost căutate “în locurile potrivite cu instrumentele potrivite”.

Geologii găsesc acum rezerve naturale de hidrogen în întreaga lume. În această lună, cercetătorii au raportat că din mina de cromit Bulqizë din Albania ies peste 200 de tone de hidrogen pe an. Într-un sat din Mali, o sondă scoate hidrogen aproape pur încă din 2012, fără nicio scădere a presiunii.

Arderea hidrogenului produce doar căldură și apă și, deși este considerat de mai mulți ani ca fiind resursa viitorului, până acum oamenii de știință au ignorat posibilitatea ca acesta să se găsească în stare pură în sol, luând în calcul doar producția acestuia din metan, din energie solară (prin electroliza apei).

---