21 septembrie 2020, 5:26

Mituri și legende ale Bucureștiului

Imagine din Piața Costituției și Palatul Parlamentului

Imagine din Piața Constituției și Palatul Parlamentului

Chiar dacă este greu ca în zilele noastre să mai credem în case bântuite, fantome și strigoi, există însă destul de multe mituri și povești înspăimântatoare din București, care au reușit să supraviețuiască până în prezent. Așa au fost transmise, din generație în generație, mituri precum cel al „ambulanței negre” care răpește copii de pe stradă sau cel al casei de pe strada Mântuleasa, care se spune că este bântuită de demoni și fantome. Paradoxal, pe lângă faptul că Centrul Vechi al Bucureștiului este nucleul distracției din Capitală, tot de aici pleacă și cele mai multe mituri și legende urbane. Se spune că subteranul abundă de tuneluri, săpături sau vechi intrări în curțile boierilor ce duc în locuri secrete și pline de mister. Aceste povești cu siguranță îi vor intriga pe turiștii pasionați de paranormal și fenomene stranii.

Legende din Bucureștiul subteran

Despre tunelurile din Centrul Istoric al Capitalei se vehiculează că ar exista încă din timpul domniilor fanariote, care le-au construit pentru a fi traversate chiar și cu trăsura. Cu toate acestea, există și anumite voci care spun cu certitudine că acesta ar fi un „adevăr fabricat” și că, de fapt, aceste pasaje subterane ar fi fost construite încă de pe vremea dacilor. Toate aceste presupuneri pornesc de la faptul că nimeni nu știe cu exactitate adevărata istorie a tunelurilor. Mai mult decât atât, chiar dacă există mărturii ale oamenilor care tind să ateste existența acestor edificii, se pare că din punct de vedere istoric, acestea au putut fi atestate doar până la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Unul dintre cei care au adus în discuție acest subiect este Camil Roguski, principalul arhitect al lui Nicolae Ceaușescu. Acesta mărturisea faptul că a avut privilegiul de a vizita un astfel de tunel, care pornea din curtea Mănăstirii Cotroceni și ajungea la suprafață în zona Gării Filaret, la marginea Capitalei. După spusele lui Roguski, tunelul era destul de lat, având mai mult de patru metri lățime și peste trei metri înălțime, fiind asemănător unui drum cu două benzi, pe care puteau circula simultan două trăsuri. Însă, acesta a mai amintit și faptul că pasajul a fost distrus în perioada anilor ’80, în timp ce se executau niște lucrări de construcție.

Orfelinatul bântuit de pe Strada Franceză

Centrul Vechi al Bucureștiului este în prezent unul dintre cele mai populate zone ale Capitalei. Aici voia bună și distracția nu se sfârșesc niciodată, iar tocmai din acest motiv, la o primă vedere, este greu de crezut că în trecut aici s-au petrecut lucruri înspăimântătoare, care ar putea să-ți dea fiori reci pe șira spinării.

Una dintre cele mai populare legende urbane, legată de Centrul Istoric al Bucureștiului, aduce în discuție unul dintre vechile orfelinate din oraș. Se spune că în perioada interbelică, pe strada Franceză, la numărul 13, și-ar fi găsit sfârșitul aici mai mult de 200 de copii orfani, care se adăposteau în clădire. Casa de copii ar fi fost deținută de unul dintre bogații Capitalei, Stavrache Hagi Orman, care s-a gândit să-și transforme vila impunătoare în orfelinat pentru copiii străzii. Cel puțin așa se credea.

În fața oamenilor, Orman poza într-un om blând, însă, se crede că acesta era de fapt extrem de rău și invidios pe copiii care își găseau în casa lui liniștea. Din acest motiv, bărbatul aduna copii abandonați doar pentru a se asigura că niciunul dintre ei nu va mai trăi. Această legendă plină de răutate, adevărată sau nu, a marcat atât de multe persoane încât a dăinuit până în zilele noastre. Totodată, oamenii pasionați de fenomenele paranormale susțin cu tărie că orfelinatul, de la numărul 13, este încă bântuit de sufletele copiilor care și-au pierdut aici viața.

Zidul lui Dracula

Acesta face parte din ruinele fostei cetăți Curtea Veche, unul dintre refugiile voievodului Vlad Țepeș. Curtea Veche a fost prima curte domnească din București, devenind însă nefuncțională după incendiul devastator din 1718, care a distrus mai bine de jumătate de oraș, dar și după cutremurul din 1738. Suprafața cetății se întindea între străzile Halelor (fosta Carol), Șelari, Lipscani, Bărăției, Calea Moșilor.

Deși nu există date istorice concrete, unele voci susțin că această cetate a fost construită de Vlad Țepeș între anii 1458 și 1459, fiind inițial o construcție din lemn cu întărituri din pământ, ce avea ca scop crearea unui scut de apărare împotriva invaziilor otomane.

Se spune că fostul voievod, domnitor al Țării Românești, bântuie și acum Curtea Veche. Mai mult, pe locul în care se află acum Curtea Sticlarilor, au fost găsite și rămășițe ale cazanelor care făceau parte din topitoria lui Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Dracula.

Fantoma lui Eliade din „Casa sângelui negru”

Cu siguranță cel mai cunoscut mit din București, ”Casa sângelui negru” nu a fost din totdeauna un loc bântuit. Strada Mântuleasa a fost făcută celebră de Mircea Eliade și de poveștile sale pline de mister precum „Pe strada Mântuleasa” și celebrele romane „Maitreyi”, „Nuntă în cer” și „Noaptea de Sânziene”.

Astfel, despre această casă, se poate spune că nu poate fi comparată cu o alta atunci când se vorbește despre fantome și fenomene stranii. Casa fostului scriitor a fost numită în timp „Casa Sângelui Negru” din cauza faptului că pe fațada construcției apăreau tot timpul pete închise la culoare, asemenea celor de sânge. Mai mult, din spusele oamenilor care locuiesc pe acea stradă, se pare că din interiorul casei se aud din când în când țipete sau șoapte stranii, ori că în vechea clădire trăiește fantoma „Bocănitoarea”, o femeie ucisă acolo în secolul al XIX-lea.

Există, însă, și persoane care sunt de părere că nu este nimic straniu în toată această poveste și că oamenii nu ar trebui să fie speriați sau îngroziți de aceste sunete. Ei sunt de părere că nu este vorba de nimic rău, motivul ar fi doar spectrul lui Mircea Eliade, care nu se mai satură să se plimbe pe strada atât de dragă scriitorului.

 

Școala Centrală

Instituția de învățământ preuniversitar din București, Colegiul Național ”Școala Centrală”, a funcționat de-a lungul timpului sub mai multe denumiri. A fost mai întâi școală de fete „Pensionatul Domnesc de Fete”, fiind dedicată educației fetelor care făceau parte din elita bucureșteană, până când instalarea regimului comunist a schimbat acest demers. Clădirea a fost construită în urma unei rezoluții a lui Barbu Știrbei, în anul 1851, fiind de asemenea și una dintre cele mai importante lucrări a arhitectului Ion Mincu.

Cu toate acestea, în jurul acestui edificiu planează și povești mai puțin plăcute ce au în centru o mulțime de legende cu fantome. Se spune că fetele care învățau în trecut la această școală erau pedepsite aspru de cadrele didactice ale școlii, chiar și pentru cele mai mici greșeli, totul pentru ca fetele să abiă parte de o educație aleasă. De cele mai multe ori, consecințele pedepselor erau tragice. Astfel, s-ar părea ca acum, clădirea să fie bântuită de fetele care au suferit între pereții acestei școli.

Școala Centrală

Școala Centrală

 Casa Vernescu

Pe cât este de frumoasă arhitectura Casei Vernescu, pe atât de controversate sunt legendele legate de acest așa numit ”loc al pierzaniei”. S-ar spune că faimoasa clădire situată pe Calea Victoriei este bântuită de sufletele rătăcite ale oamenilor care au murit de inimă rea, după ce și-au pierdut averile la ruletă sau alte jocuri de noroc.

Casa Vernescu

Casa Vernescu

Casa Poporului

Dincolo de faptul că este cea mai mare construcție din Europa și a doua din lume, după sediul Pentagonului de la Washington, Casa Poporului are cu ce se lăuda și în materie de legende urbane, chiar dacă, în termeni istorici, este o apariție relativ nouă pe harta Bucureștiului, clădirea fiind finalizată în 1997. În timpul construirii sale, nu au fost demolate doar cartiere, case și biserici, ci și destinele oamenilor care își legaseră viețile de acel loc.

Una dintre poveștile dureroase legate de construcția Casei Poporului, aparține unei mame din Iași care și-a pierdut băiatul de 21 de ani, ce lucra la zidirea clădirii. Se pare că acesta a fost victima unui accident și ar fi fost zidit într-unul din stâlpii de susținere ai construcției. Aceasta ar fi auzit de moartea copilului său în tren, în timp ce se grăbea să-l viziteze.

Acesta nu este însă singura victimă, iar legendele aduc în discuție și un ”personaj nocturn” care bântuie holurile interminabile ale Casei Poporului. Se pare că fantoma și-ar fi făcut simțită prezența în urmă cu zece ani. Potrivit spuselor celor care au intrat în contact cu aceasta, năluca este o tânără de 20 de ani, cu o rochie de vară colorată, care se arată persoanelor în uniformă și cărora le cere mereu ajutorul.

Totodată, prin viu grai, au mai circulat o serie de legende – sau poate doar adevăruri ascunse, legate de actualul Palat al Parlamentului, cum ar fi povestea cilindrului de oțel care ar conține planurile de construcție a clădirii și pe care Nicolae Ceaușescu l-ar fi îngropat, în 1984, sub scara principală de la intrarea dinspre Calea 13 Septembrie. Mai mult, sub Casa Poporului, fostul dictator ar fi comandat construirea celui mai rezistent buncăr antiatomic din lume subteran, descris ca o incintă cu pereţi groşi de 1,5 metri, rezistentă la radiaţii și capabilă să facă față celui mai devastator cutremur sau unor atacuri nucleare repetate.

Adevăr și nu legendă, este faptul că pentru Casa Poporului s-a plătit scump, pe toată perioada construirii sale. Și nu e vorba de costul în bani! Realizarea clădirii- gigant a presupus demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al Capitalei – inclusiv Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale sau Stadionul Republicii, cartiere întregi devenind, din păcate, istorie.

Imagine cu Platul Parlamentului, noaptea

Imagine cu Palatul Parlamentului, noaptea

Sursa foto: editiadedimineata

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.