Clasificarea unui cancer metastazat în funcţie de organul în care boala a apărut pentru prima dată este o metodă depăşită şi poate să îi împiedice uneori pe anumiţi pacienţi să aibă acces la un tratament adaptat, consideră cercetătorii de la Institutul Gustave-Roussy din oraşul francez Villejuif într-un studiu publicat în revista Nature.

„Acest obicei de a clasifica cancerele şi de a le trata în funcţie de organul afectat iniţial frânează progresul cercetărilor medicale”, au declarat într-un articol apărut miercuri în revista Nature medicii de la acest centru oncologic situat la sud de Paris şi cercetătorii de la Universitatea Paris-Saclay.

În prezent, întreaga oncologie se bazează pe o segmentare a pacienţilor în funcţie de organul în care boala a apărut pentru prima dată, reamintesc ei.

Astfel, se spune că o persoană este afectată de un cancer de ficat, de plămân sau de pancreas, chiar dacă boala s-a răspândit şi la alte organe.

Or, numeroase cercetări au dezvăluit caracteristici comune împărtăşite de mai multe tipuri de cancere ale organelor, au adăugat cercetătorii francezi, care îndeamnă la clasificarea de acum înainte a cancerelor metastazate în funcţie de proprietăţile moleculare sau biologice ale tumorilor.

Ei au lansat acest apel întrucât clasificarea actuală împiedică milioane de pacienţi să aibă acces la un tratament inovator, au mai spus ei.

Cercetătorii din Franţa au dat ca exemplu Olaparib, o moleculă anticanceroasă care a primit mai întâi autorizaţia de comercializare pe piaţă în 2014 doar pentru cancerele ovariene. Autorizaţia a fost extinsă în 2018 pentru cancerele de sân şi abia în 2020 pentru cancerele de pancreas şi de prostată.

Studiile clinice ce vizează anti-PD1/PDL1, o imunoterapie deosebit de activă la pacienţii ale căror celule canceroase prezintă niveluri ridicate ale proteinei PD-L1, au fost, de asemenea, segmentate timp de mulţi ani în funcţie de organul afectat iniţial, întârziind introducerea pe piaţă a tratamentului pentru mii de pacienţi.

Aceste întârzieri în acordarea autorizaţiilor se explică prin segmentarea studiilor clinice, care trebuie să îşi demonstreze eficacitatea în funcţie de tipul de organ din care provine cancerul, au deplâns cercetătorii din Franţa.

Ce-i de făcut?

Iată ce spun doctorii

Restructurarea oncologiei. Problema reorganizării spitalelor ar putea fi abordată în primul rând de centrele oncologice și de spitalele universitare, având în vedere expertiza acestor instituții în domeniul oncologiei moleculare. Astfel de organizații ar putea înființa echipe de organe-agnostic care să fie centrate pe interpretarea analizelor moleculare. De fapt, mai multe institute, inclusiv Centrul Național de PRecISion Medicine Cancer (PRISM) de la spitalul Gustave Roussy din Villejuif, Franța, unde lucrăm noi, au înființat deja echipe care se concentrează pe analiza profilurilor moleculare ale pacienților, indiferent de tipul de cancer.

Adoptarea acestei abordări va fi mai dificilă pentru spitalele mici care nu au departamente clinice axate pe terapiile sistemice. Dar bursele ar putea contribui la transferul de cunoștințe între instituții și la creșterea gradului de conștientizare cu privire la beneficiile prioritizării mecanismelor moleculare care conduc cancerele în planurile de tratament.

Regândiți educația. Studenții la medicină trebuie să fie echipați cu o înțelegere moleculară cuprinzătoare a carcinogenezei încă de la începutul formării lor. Acest lucru ar putea presupune să li se ceară studenților să elaboreze planuri de tratament axate pe factorii moleculari care stau la baza cancerului – nu doar să memoreze caracteristicile tumorilor primare și rezultatele studiilor clinice de fază III.

Îmbunătățirea accesului la testele moleculare. Schimbarea abordării în ceea ce privește clasificarea cancerului metastatic pe care o solicităm nu va avea loc decât dacă mai multe persoane vor avea acces la testele care dezvăluie alterările moleculare din celulele tumorale.

Începând din 2020, societăți precum ESMO au recomandat ca toate persoanele cu cancer pulmonar avansat să fie supuse unor teste multigene. Cu toate acestea, un studiu la care au participat aproximativ 38 000 de pacienți cu această afecțiune din Statele Unite, care au fost diagnosticați între 2010 și 2018, a arătat că doar 22 % dintre aceștia aveau rezultatele testelor moleculare în fișa medicală. Acest lucru este în concordanță cu constatările altor studii, efectuate atât în Statele Unite, cât și în alte țări.

Asigurarea faptului că toate persoanele diagnosticate cu cancer metastatic beneficiază de teste moleculare se reduce la reducerea costurilor acestor teste. În prezent, această abordare costă aproximativ 3 000 USD per test în Statele Unite și aproximativ 1 000 USD în Europa.

Dar prețurile scad rapid: în prezent, secvențierea completă a genomului costă de obicei în jur de 330 de dolari, față de peste 1.100 de dolari în urmă cu câțiva ani. Iar unele centre oncologice dezvoltă modalități de a efectua ele însele analize moleculare, astfel încât să nu fie nevoite să se bazeze pe companiile de diagnosticare. Mai mult, în anii următori, inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru a identifica anomalii genomice din lamele patologice de rutină la costuri reduse. Astfel de inovații ar putea face ca adoptarea pe scară largă a testelor moleculare să fie fezabilă chiar și în țările cu venituri mici și medii.

Îngrijirea personalizată. În anii și deceniile următoare, numeroase straturi de informații ar putea fi încorporate în caracterizări cuprinzătoare ale cancerului care sunt unice pentru fiecare pacient.

Printre acestea se numără organul de origine al cancerului, care rămâne uneori un factor important pentru a decide ce tratament să încerce; numărul și dimensiunea tumorilor și agresivitatea acestora, măsurată prin nivelurile de expresie a anumitor gene. Printre alte informații potențial utile se numără analiza genetică a ADN-ului din linia germinală a unei persoane, care poate oferi informații despre sensibilitatea acesteia la anumite medicamente sau despre șansele de a avea efecte secundare dăunătoare; și starea generală de sănătate, măsurată prin nivelurile de oboseală, pierderea în greutate și așa mai departe.

Clasificarea cancerelor în funcție de caracteristicile lor moleculare ar accelera accesul a milioane de persoane la tratamente eficiente; este, de asemenea, primul pas spre oncologia de precizie și spre o înțelegere biologică mai profundă a modului în care funcționează cancerul.

Sursă NATURE

---