Moody’s Investors Service a transmis un comunicat de presă prin care explică de ce România încă se încadrează la ratingul Baa3.

Citiți mai jos comunicatul Moody’s

„Creșterea economiei României peste potențial, din ultimii ani, nu este sustenabilă. Estimările Moody’s sunt că PIB-ul real al României va crește cu 4% și 3,5% în 2018, respectiv în 2019, ritm în scădere de la 6,9% în 2017. În timp ce dinamica investițiilor este de așteptat să se amelioreze, într-o oarecare măsură, consumul privat va continua să rămână principalul factor de creștere, iar contribuția exportului net este de așteaptat să rămână negativă. 

România avea, anul trecut, un PIB pe cap de locuitor de 24.508 dolari, peste nivelul median al țărilor cu rating Baa, dar acest nivel pozitiv este tras în jos de progresele reduse în implementarea unor reforme care să ajute mediul de afaceri și să rezolve problemele de infrastructură, a căror calitate rămâne relativ scăzută în comparație cu a țărilor asemănătoare din Europa.  Mai contribuie la această situaţie managementul investiţiilor publice şi slaba guvernanţă a întreprinderilor de stat.

Datoria României este expusă riscului de creștere și șocurilor fiscale. Pe măsură ce calitatea structurii cheltuielilor guvernamentale se deteriorează, rigiditatea bugetară, care se află în creștere accelerată, majorează riscurile față de poziția fiscală, în cazul în care recesiunea economică va fi mai puternică decât se așteaptă. O depreciere semnificativă a cursului de schimb poate afecta, de asemenea, dinamica datoriei, dat fiind că peste jumătate din datoria totală este exprimată în valută. În plus, cota de 18,1% din obligațiunile interne deținută de nerezidenți (așa cum era în luna mai 2018) expune guvernul la un anumit risc în cazul unei schimbări a încrederii investitorilor.

În plus, ponderea datoriei publice în PIB este moderată, la 35% din PIB, la sfârşitul anului 2017, mult sub linia mediană a Baa (48,2% din PIB, cu excepţia României)”

Mai mult, instituţiile UE şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul inversării reformei, inversare generată de recentele iniţiative legislative care pot slăbi cadrul anticorupţie şi statul de drept. În acelaşi timp, inversarea consolidării fiscale anterioare, prin măsuri aprobate în afara normelor şi practicilor cadrului fiscal standard, reduce credibilitatea şi previzibilitatea politicii, punând accentul pe evaluarea capacităţii instituţionale.

Deficitul de cont curent al României s-a mărit la 3,3% din PIB, în 2017, de la 2,1% din PIB în 2016, reflectând, în principal, poziţia fiscală pro-ciclică a guvernului, ceea ce a crescut riscurile în ceea ce priveşte poziţia externă. Deficitul de cont curent din anul 2017 a fost negativ comparativ cu al altor ţări din Europa Centrală şi de Est, dintre care majoritatea au avut surplusuri. În timp ce deficitul de cont curent este de aşteptat să se majoreze la 3,7% din PIB în 2018, rămâne, în mare parte acoperit, de intrările de investiţii străine.

În acelaşi timp, mediul politic volatil al României a împiedicat o continuitate a politicilor, ceea ce a dus la o schimbare semnificativă, în ultimii ani, către o politică macroeconomică şi fiscală mai puţin prudentă. Aceste dinamici politice nu au determinat implementarea de reforme structurale. Tensiunile potenţiale cu UE în ceea ce priveşte poziţia fiscală şi reformele judiciare pot submina credibilitatea politicilor şi pot afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea la evenimente externe.

Continuarea extinderii fiscale şi rigiditatea bugetară sporită erodează buffer-ul fiscal pentru a răspunde şocurilor potenţiale, expunând poziţia fiscală la o încetinire economică mai puternică decât cea anticipată, în timp ce zgomotul politic persistent şi ameninţările la adresa statului de drept, combinate cu reformele structurale limitate, pun presiune pe capacitatea instituţională şi ar putea afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea în cazul unor evenimente externe.

Probabilitatea unei îmbunătăţiri ar creşte odată cu implementarea unor reforme structurale menite să îmbunătăţească mediul de afaceri şi să soluţioneze deficitul de infrastructură cu un impact pozitiv asupra creşterii pe termen lung.”

Deciziile Moody’s au fost luate la data de 21 august, în urma unei şedinţe care a vizat indicatorii macroeconomici şi capacitatea fiscală şi financiară a României, care nu s-au schimbat, în timp ce ţara noastră a devenit mai expusă în faţa unei potenţiale crize, iar structura instituţională s-a degradat.