Estimările specialiștilor arată că peste 40% din populație ar putea să se îmbolnăvească de cancer până în anul 2035.

Chiar dacă țara noastră se situează sub media europeană ca număr de cazuri de cancer, avem, din păcate, o mortalitate mai mare și în creștere, inclusiv în situațiile care ar putea fi tratabile.

Anual sunt diagnosticate aproximativ 100.000 de cazuri noi, iar 153 de români mor în fiecare zi de cancer.

“Mortalitatea prevenibilă la noi în țară este de două ori și jumătate mai mare decât în Uniunea Europeană. Acest lucru se întâmplă pentru că se face mult mai putin în privința prevenției și educației, decât în ceea ce privește diagnosticarea și tratamentul. Planul Național de Combatere a Cancerului își propune tocmai implementarea unei astfel de strategii, începând cu educația din grădiniță, din școală, continuând mai departe prin toate mijloacele de comunicare și de social media și neutralizarea pseudoștiinței care, din păcate, este prezentă în multe locuri importante care ar putea să promoveze principii de stil de viață sănătoasă”, a spus Cristina Berteanu, medic primar ATI, doctor în medicină, director proiect cercetare din partea Medlife-Neolife în consorțiul Centrul de Competență în domeniul Cercetării Cancerului si vicepreședintă a Asociației ROZ la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Deși diagnosticarea și tratamentul cancerului au progresat foarte mult, inclusiv în România, mai sunt multe lucruri de făcut pentru pacienții oncologici.

Principalele cauze sunt legate de lipsa prevenției, de programele de screening aflate în fază incipientă încă și de rata redusă de depistare precoce.

Adoptat în urmă cu un an, Planul Național pentru Prevenirea și Combaterea Cancerului nu poate fi însă implementat peste noapte.

Totuși, normele de aplicare sunt necesare pentru ca pacienții oncologici să aibă acces la servicii medicale complexe de diagnosticare si tratament.

Tehnici inovatoare în tratamentul cancerului

Medicina modernă înseamnă o rată crescută de diagnosticare a cancerelor, dar și o creștere a ratei de supraviețuire.

În România au intrat molecule noi, chiar dacă procedura de aprobare este mai greoaie, dar și tehnici moderne de tratament.

“Ca director al unui lanț de șase clinici oncologice, știu că în fiecare an au intrat molecule noi, s-a dezvoltat imunoterapia, s-au rambursat tehnici de radioterapie extrem de moderne. Apar tehnici noi care sunt decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate atât în spitalele de stat, cât și în cele private. Există un progres remarcabil acum și în ceea ce privește echipamentul de diagnostic. Este o diferență între un centru universitar și un oraș mai mic, dar altfel, centrele de diagnostic s-au înmulțit. Aparate de înaltă performanță există, se pot face investigații precum mamografia, colonoscopia, care sunt importante pentru screening, cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Sunt niște îmbunătățiri care nu pot fi negate, dar sigur există loc de mai bine”, spune medicul Cristina Berteanu.

Totodată, progresele care s-au făcut în medicina nucleară sunt impresionante.

La ora actuală, PET/CT este cea mai avansată tehnică de medicină nucleară care oferă informaţii rapide şi complete referitoare la localizarea formaţiunilor tumorale şi metabolismul acestora și care se poate face în România.

“Prin PET/CT care este un computer tomograf cu emisie de pozitroni, poți să diagnostichezi precoce un cancer, poți să-l stadializezi, poți să verifici răspunsul la tratament și de asemenea, poți, prin combinația între medicină nucleară și radiologie intervențională, să introduci o metodă nouă de radioembolizare pentru metasazele hepatice și cancerele hepatocelulare” . Cristina Berteanu, medic primar ATI, doctor în medicină, director proiect cercetare din partea Medlife-Neolife în consorțiul Centrul de Competență în domeniul Cercetării Cancerului.

Progresul medicinei ne permite să găsim vulnerabilitățile tumorilor

Un pas esențial în managementul pacienților oncologici este anatomia patologică.

Ne lipsește însă un traseu mai clar al pacientului pe care Planul Național de Combatere a Cancerului încearcă să îl standardizeze și să-l implementeze la nivel national, susține medicul militar Oana Voinea, medic primar anatomie patologica, afiliat INCDMM Cantacuzino si UMF Carol Davila, și președinte fondator al Societății Române de Sindrom Lynch.

“Fără să cunoști biologia tumorală, fără să-i știi vulnerabilitățile până la detalii genetice, este foarte complicat să-i găsești balamaua ,veriga unde este slabă, ca să poți să-i adresezi o terapie țintită. Din fericire, astăzi, progresul medicinei a evoluat substanțial încât să putem să găsim aceste vulnerabilități ale tumorilor, dar să avem și molecule pe care să le putem adresa. Iar numărul în creștere al supraviețuitorilor de cancer mai demonstrează ceva: faptul că noi avem medici extrem de capabili, pregătiți la cele mai înalte standarde”, a spus Oana Voinea.

Avem însă nevoie de proceduri mai avansate de diagnosic și de teste genetice.

Prin Societatea Română de Sindrom Lynch, medicul Oana Voinea încearcă să crească accesbilitatea gratuită și nediscriminatorie la aceste proceduri avansate, inclusiv la testarea genetică.

“Anatomia patologică este specialitatea care vede în modul cel mai intim tumora pacientului și o poate caracteriza în colorație clasică, în diferite categorii. Dar sigur că astăzi avem nevoie de proceduri mai avansate de diagnostic, tehnica imonohistochimică, biologia moleculară. Testele genetice încep și la noi să fie mai frecvent utilizate, iar prin Societatea Română de Sindrom Lynch și ulterior, prin normele de aplicare ale Planului Național de Combatere a Cancerului și accesibilitatea în mod gratuit și nediscriminator la acestea va crește substantial”.

Sindromul Lynch este o boală moștenită care crește riscul cancerului de colon și a altor tipuri de cancer.

Cunoscând această predispoziție, prin mijloacele de urmărire ale organelor cu risc , putem identifica din timp tipuri de cancere care pot fi tratate.

“În primul rând ca frecvență, Sindromul Lynch este cel mai frecvent sindrom genetic autosomal dominant. Asta înseamnă că se transmite din generație în generație, cu șanse de 50% de a fi transmis urmașilor, deci celor mai dragi de lângă noi, copiilor noștri, care se traduce printr-o predispoziție până la 80% mai mare de a dezvolta un cancer. Locurile acestor cancere sunt relativ predictibile respectiv colon, endometru, tub digestiv, epiteliu, deci practic tegument, toate zonele cu o rată mare de regenerare tisulară. Și tocmai cunoscând această predispoziție, prin mijloace de urmărire ale organelor la risc, putem identifica în stadii perfect tratabile, cancere la care pacienții sunt predispuși. Practic, nu mai vorbim despre un cancer ca un diagnostic fatal, ci vorbim despre un cancer ca o boală cronică”.

Stilul de viață “bate” gena

Dincolo de factorii genetici, există factori favorizanți în declanșarea cancerului, iar stilul de viață sănătos este esențial în prevenție.

În primul rând vârsta – cu cât progresezi în vârstă cu atât există riscul să dezvolți un cancer – dar există și factori de risc cum ar fi tutunul, expunerea la soare, infecțiile HPV, infecțiile hepatice, substanțele periculoase cum sunt benzenul și radonul, expunerea ocupațională în cadrul profesiei, obezitatea și sedentarismul.

Predispoziția genetică în declanșarea unui cancer reprezintă un procent de 5 -10% din numărul total al cancerelor, iar restul depinde de stilul de viață și de factorii favorzanți.

“Stilul de viață și factorii de risc duc la 30-50% din cazurile de cancer. Adică prin stilul de viață, prin educație se pot schimba multe. Asta arată că stilul de viață bate gena”, spune medicul Cristina Berteanu.

Oncogenetica poate aduce viitorul în prezent

Oncogenetica devine extrem de importantă pentru că poate monitoriza persoanele predispuse ereditar la o formă de cancer.

Eficacitatea oncogeneticii a fost demonstrata in lumea occidentala de mai bine de cinci ani, în termeni de incidență a cancerelor și de prognostic, în special în cazul pacientilor atinși de cancer mamar, ovarian, sau de colon.

“Oncogenetica ne ajută să să construim proiecte de cercetare care sunt centrate într-o bună măsură pe caracterizarea moleculară a tumorii, pe testele genetice, pe medicina personalizată. Chiar există o lege a medicinei personalizate, care a trecut prin Camera Deputaților pe 25 aprilie și prin Planul Național de Cancer. Deja sunt introduși biomarkeri care vor fi rambursați, pentru început pentru cancerul de plămân, sân și colorectal, pentru că până acum, ceea ce puteam face pentru pacienții care nu-și permiteau să plătească erau niște vouchere de la companii farmaceutice care decontau aceste teste genetice, pentru ca apoi medicația să fie țintită conform rezultatului obținut și desigur, în funcție de produsele farmaceutice ale companiilor respective prin Planul Național. De asemenea, se dorește introducerea cu timpul a testării comprehensive genetice, a Next Generation Sequencing. Se urmărește pentru a fi decontată, ea se face în anumite laboratoare și este un practic o încununare a ceea ce înseamnă rezultatele unor testări genetice complete”, a conchis medicul Cristina Berteanu.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 20/21 noiembrie 2023