29 februarie 2024, 12:02

Moșii de iarnă, pomenirea morților. De ce gătesc gospodinele piftie, plăcinte și sarmale

În prima sâmbătă din luna noiembrie, românii au ca obicei pomenirea celor trecuți în neființă. În această zi se săvârșește Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniți și cei adormiți, un obicei pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numeşte „folositor şi plăcut lui Dumnezeu”, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului spune în privinţa aceasta: „Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiţi, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuşi Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii” , potrivit Antena3.ro.

După Sfânta Liturghie se săvârşeşte Slujba Parastasului, moment în care preotul rostește rugăciuni speciale, spre folosul celor adormiți. În general, suljbele de pomenire a celor adormiți poartă numele de „parastas”, care își are originea din limba greacă și care înseamnă „înfăţişare înaintea cuiva”, „mijlocire”, deci această slujbă crează o punte de legătură între Dumnezeu și cei adormiți prin intermediul căreia, credincioșii se pot ruga pentru sufletele celor trecuți în neființă.

Cu această ocazie, oamenii aduc la biserică așa numitele ”prinoase”, adică ofrande pentru cei adormiți, iar după ce sunt binecuvântate de preot se împart pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.

Tradiții și superstiții

Această sărbătoare, cunoscută în tradiția românească și ca „Moșii de toamnă” sau „Sâmbăta morților” a ajuns, în schimb, să capete și anumite influențe laice, care nu țin neapărat de partea religioasă, derivându-se mai multe obiceiuri care trebuie respectate.

La Moșii de iarnă tradiția populară spune că nu este bine să lucrezi, pentru că riști să înnebunești sau să tremuri. Tot astăzi, nu este bine să speli haine, să faci curat în gospodărie sau să faci alte munci casnice.

Sâmbăta Piftiilor

Din bătrâni se spune că ziua Moșilor de iarnă mai este cunoscută și ca ”Moșii de piftii” sau ”Sâmbăta Piftiilor”. Aceasta este singura zi în care se pot mânca piftiile sau răciturile. Tot tradiția populară mai spune și că dacă mai rămâneau, a doua zi erau aruncate, pentru a prevenit în acest mod apariția frigurilor.

Se dau de pomană plăcinte și sarmale

În tradiția populară mai există și credința conform căreia, în această zi, sufletele morților coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. De aceea, este bine să se împartă o sticlă mică de vin, colivă, colac și bucate abundente pe care să le oferiți de pomană.

Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, potrivit adevarul.ro. 
Sursă Foto: romaniatv.net

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol