Mulţi dintre refugiaţii ucraineni veniţi în România, în special femei şi copii, ajung victime ale traficului de persoane. Necunoscându-şi drepturile, sunt forţaţi fie să muncească, fie să presteze favoruri sexuale, în schimbul cazării şi mesei.

Silvia Tăbuşcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, a vorbit într-un interviu pentru Reporter 24 despre cum este gestionată criza refugiaţilor ucraineni în România.

Discuţia a pornit de la dezvăluirea site-ului că nimeni nu verifică modul în care se cheltuiesc banii puşi la dispoziţie de guvern pentru găzduirea refugiaţilor.

Programul 50/20, iniţiat de Guvernul României pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru refugiaţi, nu este eficient, arată Silvia Tăbuşcă, specialist în combaterea traficului de persoane.

„Noi lucrăm cu multe comunităţi de refugiaţi şi deja societatea civilă a atras atenţia asupra problemelor de aplicare a acestei măsuri 50/20 pentru că ea nu este efectivă în practică şi creează foarte multe riscuri pentru persoanele, multe persoane, care fie sunt obligate să ofere în schimbul cazării şi mesei muncă, fie chiar servicii sexuale. Practic, o parte dintre ucraineni nu este informată că aceşti bani sunt pe o schemă europeană şi sunt nişte beneficii care sunt direcţionate direct către ei în calitate de beneficiari, într-un stat european, ai protecţiei temporare. Şi, pe fondul lipsei de informaţie, multe persoane care îi cazează, îi duc într-o zonă de dezinformare. Şi anume că este o cazare benevolă, oferită de acel proprietar, iar în schimbul cazării şi mesei care i se oferă zilnic, persoana cazată ar trebui să muncească sau, uneori, chiar există presiune de oferire a serviciilor sexuale”, spune Silvia Tăbuşcă.

Ea a arătat că alte ţări europene au ales ca aceşti bani să fie daţi refugiaţilor pe un card emis pe numele lor şi nu direct persoanelor care îi iau în gazdă.

Silvia Tăbuşcă mai arată că programul Guvernului a enerat o bulă imobiliară artificială. Chiriile au crescut şi de zece ori, însă condiţiile oferite refugiaţilor sunt minimale.

”De exemplu, noi am identificat în Bucureşti, în Sectorul 3, o garsonieră cel mai jos confort, practic un fost bloc de nefamilişti care a fost vândut şi transformat în bloc de garsoniere, care înainte era închiriată cu 100 de euro, acum practic primeşte de la statul român 1.000 de euro. Însă, proprietarul consideră că costurile pe care le are cu întreţinerea acelei garsoniere sunt foarte mari şi nu poate oferi acea sumă necesară acoperirii nevoilor de masă a celor doi refugiaţi care locuiesc în acea garsonieră, oferindu-le mâncare doar o dată pe săptămână”, a declarat Silvia Tăbușcă pentru Reporter24.

Adevărurile cutremurătoare, în detaliu, AICI

---