3 martie 2024, 11:25

Muzica, drept analgezic. Acum, demonstrat științific

Muzica poate alina sufletul, dar este și un activ calmant pentru durerea fizică, prin reducerea percepției asupra acesteia, la fel cum o fac și analgezicele, iar studiile au confirmat acest fapt. Frisonul de plăcere sau „pielea de găină” este deosebit de activ concentrând senzorial creierul la muzică și blocând căile de transmitere pentru durere.

Melodiile care îți plac pot scădea stresul și oferă un somn de bună calitate, mai ales dacă asculți la volumul potrivit: nici prea tare, nici prea încet.

Cercetătorii au descoperit că ascultarea muzicii preferate reduce intensitatea și neplăcerea durerii, cunoștințe care ar putea optimiza terapiile pentru durere bazate pe muzică.

Un nou studiu relevă faptul că muzica preferată de un pacient ameliorează eficient disconfortul fără a fi nevoie de medicamente, sporind capacitatea individului de a face față durerii fizice.

Cântecele, recitalurile sau spectacolele pe care participanții le-au preferat au depășit semnificativ clipurile generice de muzică relaxantă în ceea ce privește reducerea disconfortului.

Hipoalgezia apare când există o întrerupere a transmitere stimulilor durerii

Echipa de cercetători din Canada explică faptul că hipoalgezia – o sensibilitate scăzută la durere – apare atunci când există o întrerupere a transmiterii stimulilor durerii, de la punctul de intrare până la recunoașterea conștientă de către creier.

Noul studiu a urmărit să determine ce genuri muzicale reduc cel mai eficient percepția durerii.

„În studiul nostru, arătăm că muzica preferată aleasă de participanții la studiu are un efect mult mai mare asupra reducerii durerii termice acute decât muzica relaxantă necunoscută”, afirmă Darius Valevicius, doctorand la Universitatea din Montreal, într-un comunicat.

Echipa a mai constatat și faptul că, răspunsurile emoționale joacă un rol foarte puternic în prezicerea faptului că muzica va avea un efect asupra durerii.

Experimentul

În studiul experimental, participanții au simțit o durere termică moderată pe antebrațul interior, asemănătoare cu cea de a ține o ceașcă de ceai caldă pe piele.

Această durere a fost apoi cuplată cu segmente muzicale, fiecare având o durată de aproximativ șapte minute, la Roy Pain Lab de la Universitatea McGill.

În contrast cu muzica generică sau cu tăcerea, melodiile preferate ale participanților au diminuat substanțial atât intensitatea durerii, cât și neplăcerile asociate acesteia.

Piesele relaxante dar necunoscute participanți nu au dat aceleași rezultate.

„În plus, am folosit mostre muzicale, care imită muzica din toate punctele de vedere, cu excepția structurii sale semnificative, și, prin urmare, putem concluziona că, probabil, nu este vorba doar de distragerea atenției sau de prezența unui stimul sonor care provoacă hipoalgezia”, explică Valevicius.

Anumite teme muzicale specifice ar putea influența efectele de reducere a durerii

Mai mult, echipa a explorat dacă anumite teme muzicale specifice ar putea influența efectele de reducere a durerii.

Ei au intervievat participanții cu privire la reacțiile lor emoționale la muzica preferată și le-au clasificat în teme precum energizant/activant, vesel/înveselitor, calmant/relaxant și emoționant/cu unele aspecte triste și altele de bucurie.

Echipa a constatat capacități diferite în aceste teme emoționale de atenuare a durerii.

Astfel, rapoartele despre unele experiențe emoționale pozitive sau negative par să ducă la evaluări mai mici ale neplăcerii durerii, care au fost determinate de o plăcere mai intensă a muzicii și de mai multe fiori muzicali, spune Valevicius.

Deși natura exactă a „efectelor muzicale pozitive sau negative” rămâne neclară, acestea par să declanșeze un răspuns neurofiziologic eficient în blocarea căilor durerii, spun autorii.

Unele persoane experimentează aceste efecte ca pe o senzație de furnicături, fiori sau piele de găină.

Cercetarea a avut limitele sale, potrivit autorilor.

Una dintre aceste constrângeri a fost durata pentru care participanții au ascultat mostre de muzică.

De exemplu, o expunere prelungită la muzică relaxantă ar putea produce efecte mai pronunțate decât piesele mai scurte folosite în cadrul studiului.

„Mai ales când vine vorba de temele din muzica preferată, emoțională/care provoacă plăcere dar și suferință, explorăm noi dimensiuni ale psihologiei ascultării muzicii care nu au fost bine studiate, în special în contextul ameliorării durerii. Prin urmare, datele pe care le avem la dispoziție sunt limitate, deși rezultatele preliminare sunt destul de puternice”, a fost concluzia autorilor.

Constatările au fost publicate, miercuri, în revista Frontiers in Pain Research.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol