Actuala tehnologie a sistemelor de aer condiționat are la bază un design învechit, cu o continuitate de aproape un secol. În contextul schimbărilor climatice, este crucial ca sistemele de aer condiționat să își reducă impactul negativ asupra mediului.

Conform datelor de la Agenția Internațională pentru Energie (IEA), sistemele de răcire și aer condiționat reprezintă sursa de consum de energie cu cea mai rapidă creștere la nivelul clădirilor. IEA estimează că cererea mondială anuală de energie pentru alimentarea sistemelor de răcire se va tripla până în 2050.

Până în 2050, aproximativ 2/3 din gospodăriile lumii ar putea avea un aparat de aer condiționat iar China, India și Indonezia vor reprezenta împreună jumătate din numărul total.

O problemă bine-cunoscută a sistemelor actuale de aer condiționat este folosirea substanțelor chimice frigorifice, multe dintre acestea fiind gaze cu un puternic efect de seră.

Unele designuri noi își propun să înlocuiască aceste substanțe cu lichide de răcire mai puțin dăunătoare.

Chiar și așa, o altă mare problemă a sistemelor de aer condiționat este cantitatea mare de energie consumată.

În prezent, aproximativ 80% din emisiile unei unități standard de aer condiționat provin din energia utilizată pentru alimentarea acesteia.

Compania Blue Frontier din Florida testează un sistem comercial de aer condiționat bazat atât pe un desicant (o soluție de sare lichidă) cât și pe răcire evaporativă.

Acest design usucă aerul și apoi îl împarte în două fluxuri adiacente. Aerul dintr-un flux este răcit direct prin reintroducerea umidității și evaporare.

Celălalt flux de aer este menținut uscat și este răcit prin trecerea printr-un perete subțire de aluminiu care trage frigul de la primul flux.

Desicantul de sare lichidă trece apoi printr-un sistem de pompă de căldură pentru a fi reîncărcat. Pe baza testelor companiei, se estimează reduceri de 50 – 90% ale consumului de energie.

Chiar și cu unele dintre cele mai bune tehnologii disponibile pe piață, doar câștigurile în eficiență energetică ar putea să nu fie suficiente pentru a compensa creșterea așteptată pe scară largă a utilizării aerului condiționat.

IEA preconizează că răcirea la nivel mondial va necesita cu 50% mai multă energie în următorii 25 de ani decât acum, din cauza cererii în creștere.

Va fi nevoie de utilizarea altor strategii pasive, care se bazează pe planificare urbană și proiectarea inteligentă a clădirilor pentru a minimiza nevoia de răcire.

Astfel de soluții sunt: multiplicarea spațiilor verzi și a corpurilor de apă în peisajele urbane, umbrirea ferestrelor, poziționarea clădirilor noi pentru a profita de fluxul natural de aer, modernizarea izolației clădirilor vechi și utilizarea panourilor reflectorizante care resping căldura.

---