29 noiembrie 2021, 1:58

Nouă din zece persoane care suferă de boala cronică de rinichi nu știu că au această afecțiune

Boala cronică de rinichi (BCR) este o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcției renale, fiind deseori asociată și cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau cu accidentul vascular cerebral.

BCR afectează la nivel european 47 de milioane de oameni, în timp ce la nivel global cifrele se ridică la 840 de milioane de oameni. Chiar dacă numărul de persoane afectate este atât de mare, rata de diagnosticare a acestei afecțiuni este în continuare foarte mică, astfel că aproximativ 90% dintre cei care suferă de această boală nu știu că au acest diagnostic.

Deși alte boli cronice netransmisibile au înregistrat o scădere în privința ratei de mortalitate, BCR continuă să rămână neschimbată în cazul mortalității standardizate pe grupe de vârstă.

Medicii prezenți la masa rotundă ,,Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură” au arătat că stadiile incipiente ale BCR se succed fără ca pacientul să observe simptome, dar că investigații uzuale (RACU – raportul albumină/ creatinină urinară și RFGe – rata estimată de filtrare glomerulară) efectuate pacienților la risc de a dezvolta boală cronică de rinichi ar putea diagnostica timpuriu boala și ar putea preveni evoluția BCR către stadiile mai grave.

,,Este impardonabil ca în 2021 să avem pacienți cu BCR în stadii incipiente nediagnosticați. Nu ne dorim să diagnosticăm pacienți în stadiul 4”, a semnalat dr. Daciana Toma, medic primar medicină de familie, Secretar SNMF.

Conf. Univ. Dr. Liliana Gîrneață, medic primar nefrologie, atrage atenția că simptomatologia în BCR apare târziu, în stadiile 4 și 5, atunci când capacitatea rinichilor de a elimina produsele toxice scade undeva sub 30%: “Aceste simptome și semne sunt relativ puțin specifice, fiind vorba de multe ori de greață și vărsături (nespecifice), de scăderea apetitului alimentar, astenie, fatigabilitate, despre crampe și spasme musculare, dar si despre prurit tegumentar (nespecific) și o colorație deosebită a tegumentelor. Unii pacienți pot dezvolta și edeme ale gambelor sau ale gleznelor, afectări ale capacităților cognitive și tulburări de somn”.

Dr. Dina Mergeani, președintele SNMF și coordonatorul grupului de lucru Nefrologie al SNMF, a declarat că, în acest moment, 1 din 10 oameni au o afectare renală. BCR este o problemă de sănătate prin prevalența mare, prin caracterul frecvent asimptomatic până în stadiile avansate, prin costul ridicat al tratamentului de substituție a funcției renale și prin morbiditatea și mortalitatea crescută, direct sau prin comorbidități cardiovasculare și infecțioase. În România, BCR are o prevalență de 10-10,5%, iar rata mortalității crește, mai ales din cauza diabetului zaharat și a hipertensiunii arteriale.

“De ce este important să aducem această boală la lumină? Pentru că BCR este sub-diagnosticată. Într-un studiu făcut în SUA reiese că puține cazuri sunt diagnosticate în acest moment. În stadiul 3, care are mai puține manifestări, aproape 6 din 7 pacienți nu sunt diagnosticați. Faptul că nu știu despre ea înseamnă că nu se poate face o intervenție pentru tratarea sau măcar prevenirea evoluției negative a acestei afecțiuni. BCR are un efect negativ și prin nevoia de spitalizări, astfel că – în stadiile finale – pacientul are în medie între 1 și 2 internări pe an. Mortalitatea este îngrijorătoare: 1 din 7 pacienți mor/an”, conchide Dr. Mergeani.

Prof. Dr. Cristian Serafinceanu, șeful secției de Nefrologie și Dializă de la Institutul „N.C. Paulescu”, a adus în discuție legătura dintre diabet și Boala Cronică de Rinichi: „Diabetul zaharat și hipertensiunea reprezintă peste 70% din cazurile de BCR avansată. Diabetul este prima cauză de BCR. Proporția pacienților cu diabet zaharat și fără diabet zaharat care au BCR în stadii avansate (după stadiul 3) este mult mai mare în defavoarea pacienților cu diabet zaharat, de cel puțin 3-4 ori mai mare. Afectarea renală apare precoce în diabetul zaharat de tip 2, deoarece – la fel ca BCR – diabetul zaharat de tip 2 rămâne asimptomatic pe parcursul mai multor ani. La 20-30% dintre pacienții cu diabet zaharat de tip 2, în momentul diagnosticării diabetului, se constată că aceștia prezintă și BCR. La momentul diagnosticului pt diabet trebuie făcut screening pentru BCR. La pacienții cu diabet zaharat fără boală cardiovasculară detectată anterior diagnosticului de diabet zaharat, BCR reprezintă prima complicație/ asociere patologică la peste 35% din cazuri, a doua fiind insuficiența cardiacă, cu aproximativ 15%”.

Prof. Dr. Marius Vintilă, medic cardiolog, fost Vice-Președinte al Societății Române de Cardiologie, a declarat că 54% dintre bolnavii cu BCR mor din cauze cardiovasculare, în timp ce doar 17% mor din cauze renale.

Prof. Vintilă a prezentat o statistică îngrijorătoare, cu diferite scenarii posibile: “Dacă nu ai nici boală cardiovasculară, nici boală renală, mortalitatea pe 1000 de pacienți/an este de 16. Dacă ai boală renală dar nu ai boală cardiovasculară, mortalitatea este 44. Dacă ai boală cardiovasculară dar nu ai boală renală, devine 52. Dacă le ai pe ambele, atunci mortalitatea ajunge la 116. Boala cardiovasculară și cea renală se potențează reciproc, cu impact foarte negativ asupra stării de sănătate”.

Dr. Daciana Toma, a explicat: “Pe de o parte, nu avem simptomatologie, pe de altă parte în primele stadii este treaba mea ca medic să mă gândesc la BCR. La ora actuală s-a dovedit faptul că vorbim de o triadă: cardio-reno-metabolic, le iei pe toate la pachet. Nu poți să te uiți doar dintr-o parte a acestei triade. Nu este suficient ca noi ca medicii să știm ce avem de făcut. Este foarte important să facem pacienții să înțeleagă cât de severă poate fi boala și care este riscul de a dezvolta BCR, adică de ce mă lupt eu să nu ajungă pacientul să aibă BCR. Dacă eu nu câștig pacientul în această luptă, atunci jumătate din luptă am pierdut-o. Dacă însă îl am de partea mea, vom găsi soluții pentru un viitor mai bun”.

Dr. Daciana Toma a menționat și existența unui proiect de testare gratuită a funcției renale, care se desfășoară în această perioadă și la care pot participa medicii de familie, nefrologii, diabetologii și cardiologii.


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.