Site icon Editia de Dimineata

NU E DE AZI PE MÂINE. Germania ar putea renunța definitiv la gazele rusești abia în 2025

Era oare vreo țară europeană mai bine pregătită pentru tranziția energetică decât Germania, înainte de războiul din Ucraina? Făcuse vreo țară europeană pașii pe calea asta, așa cum îi făcuse Germania? Greu de dat înapoi, din cauza unei iminente amenințări, și anume cea a ”iernii rusești”, adică tăierea țevii cu gazele rusești, pe scurt. Germania se teme de iarna care vine. La modul cel mai serios.

Deocamdată, face stocuri. Dar este oare Germania mai bine pregătită pentru a renunța la gazele rusești? La această întrebare, și la multe altele legate de situația creată de războiul din Ucraina și de sancțiunile internaționale impuse Rusiei pentru invazia sa din țara vecină, a răspuns, pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, Markus Krebber, director general al celui mai mare producător de energie din Germania, RWE.

Potrivit Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climei (BMWK), Germania importă 35% din petrol, 55% din gazele naturale și 50% din cărbune din Rusia.

În 2021, Germania a importat țiței și gaze naturale în valoare de 19,4 miliarde de euro – o creștere de 49,5% și a reprezentat 59% din toate importurile din Rusia.

Germania a încercat să treacă de la combustibilii fosili cu conținut mare de carbon în ultimele două decenii, ca parte a planurilor de a face țara neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Puține alte țări din lume au investit atât de mult în energiile regenerabile.

În același timp, Germania a decis în urmă cu un deceniu să-și închidă centralele nucleare. Mai sunt trei care funcționează, dar urmează să fie oprite la sfârșitul acestui an.

Energiile regenerabile nu pot face totul. Ele sunt încă folosite doar în sectorul energiei electrice. Prin urmare, gazele naturale au devenit mult mai importante datorită faptului că arderea eliberează mai puțin C02 decât arderea cărbunelui sau petrolului.

Gazele naturale au devenit mai importante pentru nevoile energetice ale Germaniei, atât în ​​termeni relativi, cât și absoluti, în ultimele trei decenii.

Reprezintă principala resursă pentru încălzirea caselor pe timpul iernii, și sunt folosite de industriile germane pentru procesele de producție la temperatură înaltă și din ce în ce mai importante pentru producția de energie electrică.

Fără gaze naturale, zonele industriale ale Germaniei ar trebui să închidă fabricile, gospodăriile ar îngheța iarna și ar putea exista întreruperi de curent în perioadele de vânt slab.

Vine iarna. Și nu e bine

Dacă aprovizionarea în vederea stocării continuă în ritmul actual, atunci depozitele vor fi pline până la iarnă. Totuși, asta nu este suficient pentru a ajuta Germania să treacă peste iarnă. Din momentul în care gazele rusești încetează să mai vină, Germania va fi într-o situație critică. Va mai dura ceva până când ruperea de Rusia se va produce.

Presiunea asupra Gerrmaniei de a renunța la gazul rusesc ia amploare. Însă dependența Germaniei este mare, iar resetarea aprovizionării cu energie necesită timp.

Când ar putea să nu mai depindă Germania de gazele rusești? Nu e o chestiune de azi pe mâine.

Germania ar putea să nu mai fie dependentă de gazul rusesc în următorii trei ani, a spus Markus Krebber.

„Dacă ne extindem rapid, putem face asta până în primăvara anului 2025. Problemele de aprovizionare ar putea fi cumva gestionabile din 2024”, susţine Krebber.

Acesta a adăugat că, pe lângă construirea infrastructurii necesare pentru importarea gazelor naturale lichefiate (GNL), este nevoie de construirea de noi conducte de transport în ţările din Europa.

Pacea socială este în pericol

Ministrul federal al Economiei, ecologistul Robert Habeck, spune că pacea socială din Germania ar fi în pericol dacă livrările de gaz ar fi întrerupte brusc. De altfel, Habeck a încercat deja să stimuleze aprovizionarea cu gaze din alte țări, cum ar fi Qatar și Norvegia.

În paralel, Germania plănuiește construirea rapidă de terminale pentru importul de gaz lichefiat. Pe termen lung, Berlinul are în vedere extinderea substanțială a energiilor regenerabile și pe hidrogen, ca sursă de energie a viitorului, în special în industrie.

Obiectivul, gazele lichefiate

Autorităţile au anunţat că Germania este pregătită ca, în decurs de un an, să devină o forţă pe piaţa gazelor lichefiate graţie aprobării rapide a unor noi terminale de import care îi vor permite să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti.

Zilele trecute, Guvernul de la Berlin a anunţat un act legislativ care va reduce procesul de autorizare pentru construcţia unor astfel de terminale până la o zecime din intervalul de timp obişnuit. Principala economie europeană are de gând să construiască patru terminale plutitoare pentru importul de gaze lichefiate, astfel încât să înlocuiască cel puţin 70% din gazele ruseşti importate prin conducte şi să îşi schimbe radical politica energetică după mai mulţi ani în care s-a opus gazelor lichefiate mai scumpe din SUA.

„Avem o şansă să facem ceea ce pare imposibil în Germania, să construim un terminal de gaze lichefiate în decurs de 10 luni şi să îl conectăm la reţeaua de aprovizionare cu gaze a Germaniei. Acest lucru nu este doar în interesul Germaniei ci punem la punct o infrastructură care reprezintă securitate pentru Europa”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck.

Acesta susţine că ţara s-ar putea descurca fără gazele ruseşti de la mijlocul lui 2024.

Începând din 2012 procentul livrărilor de gaz din Rusia a crescut de la 40 la sută la 55 – ceea ce reprezintă o creştere de mai bine de o treime. Şi în privinţa importurilor de petrol lucrurile stau cam la fel. În acelaşi interval de timp, petrolul importat din Rusia a ajuns să acopere 42 la sută din necesarul Germaniei. În 2012 acoperea 38 la sută.

Unii analiști consideră că poziția corectă este de a pune capăt acestei dependențe pas cu pas și nu printr-o singură și spectaculoasă întrerupere a livrărilor rusești peste noapte.

”Este trist că guvernul nu îndrăznește să ia unele măsuri de mai mică amploare, dar eficiente, care ar putea ajuta la economisirea energiei încă de pe acum.

O astfel de măsură ar fi limitarea vitezei pe autostrăzi. Este de neînțeles de ce nu s-a făcut deja acest lucru, în condițiile în care mai mulți experți ne asigură că am putea obține o economie de petrol de aproximativ 7%. De altfel, o astfel de măsură ar putea fi limitată în timp. De ce nu?  Important este să se întâmple ceva”, scrie Jens Thurau pentru Deutsche Welle.

”Ar trebui remarcat faptul că mai ales Germania este țara care musai trebuie să se elibereze de dependența de petrolul și gazele rusești. Și nu oricum, ci pentru totdeauna. Pentru aceasta nu ar mai trebui să instalăm sisteme de încălzire pe gaz în clădirile noi, iar energiile regenerabile trebuie să fie în sfârșit extinse masiv. Iar toate acestea necesită timp. Mult timp. Iar europenii trebuie să colaboreze în sfârșit în ceea ce privește politica energetică, nu să lucreze unii împotriva altora.

Timp de decenii, fiecare guvern german a vorbit mereu despre tranziția energetică: eliminarea treptată a energiei nucleare, încetarea producției de energie pe bază de cărbune, extinderea energiilor regenerabile. În ceea ce privește ultimul punct, mărețele promisiuni nu au fost urmate și de fapte. Energia eoliană și cea solară nu au crescut în măsura în care ar fi fost posibil. Iată unul dintre aspectele care trebuie să se schimbe.

La fel și îndelungatele proceduri de aprobare a turbinelor eoliene, care pot dura ani de zile. La acest capitol guvernul promite să vină cu soluții. Să le vedem!”, scrie Thurau.

CITIȚI ȘI:

LEPĂDAREA DE RUSIA. Germania construieşte primele terminale de gaze naturale lichefiate

Expunerea RWE la Rusia include livrări de gaze de 15 TWh până în 2023, care au fost reduse la 4 TWh de la invadarea Ucrainei.

Întrebat de viitorul livrărilor ruseşti de gaze, după ce Rusia a cerut cumpărătorilor străini să plătească în ruble pentru gazele livrate, Krebber a declarat: „Mă aştept la noi întreruperi în aprovizionarea cu gaze, dar nu la întreruperea completă a livrărilor”.

Importatorii de gaze din Uniunea Europeană se grăbesc să găsească surse alternative de aprovizionare cu gaze, pe măsură ce rup legăturile cu regimul lui Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina.

Pentru Germania, ţară care îşi asigură din Rusia aproximativ jumătate din necesarul de gaze, livrările prin cele patru noi terminale pe care le are în vedere ar acoperi aproximativ o treime din consumul său anual şi de asemenea ar creşte, cu o cincime, capacitatea totală de import a UE.

CITIȚI ȘI:

A venit trenul pe hidrogen! Schimbările climatice și războiul aduc în prim-plan alte materii-prime în domeniul energiei

Exit mobile version