Biblioteca Academiei Române vernisează, miercuri, expoziţia cu titlul „O lume a cunoaşterii“, care prezintă publicului o excepţională selecţie a bogatului său patrimoniu.
Manuscrisul lucrării „Românii supt Mihai Voevod Viteazul“, de Nicolae Bălcescu, „Dicţionarul de rime“ al lui Mihai Eminescu, dăruit Academiei Române de Titu Maiorescu după moartea poetului, şi un preţios manuscris grecesc, „Canon de pocăinţă”, datând din secolul al XI-lea și realizat pe pergament, se regăsesc între sutele de exponate rare care vor fi văzute doar trei zile la Academia Română.
Forul academic anunță că vernisajul va avea loc la ora 10:30, în Sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125, şi va fi onorat de prezenţa acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care va vorbi despre importanţa colecţionării, prezervării, studierii şi valorificării patrimoniului cultural naţional, atât pentru istoria ţării, cât şi pentru educarea tinerelor generaţii. De asemenea, va lua cuvântul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii.
Organizată în apropierea sărbătoririi Zilei Limbii Române, expoziţia se doreşte a fi un omagiu adus culturii româneşti, văzută atât ca vector de cunoaştere în multiple domenii, cât şi ca factor identitar naţional.
Pentru selecţia şi prezentarea exponatelor şi-au reunit forţele şi priceperea specialişti din toate cabinetele deţinătoare de colecţii de patrimoniu cultural ale Bibliotecii Academiei Române: Cabinetul de manuscrise şi carte rară, Cabinetul de stampe, fotografie, hărţi, Cabinetul numismatic, Serviciul de bibliografie a periodicelor. Astfel, a rezultat o expoziţie gândită enciclopedic, ilustrând deopotrivă istoria românilor, istoria Balcanilor şi a Orientului Apropiat, etape importante din istoria Romei şi Bizanţului, dar şi momente reprezentative din arta plastică europeană şi cea românească, precum şi secvenţe de glorie ale literaturii române.
Între exponate se numără hrisoave cu peceţi de la Alexandru cel Bun (cel mai vechi dintre ele, datat 1429), Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Proclamaţia de la Islaz (program al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, considerată prima constituţie a României), Omagiu adus de către patru artişti germani Regelui Carol I al României, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de domnie (datat 25 mai 1891, la München), fotografii realizate de Franz Dushek fiul, între care fotografii ale celebrului pod de la Cernavodă construit de Anghel Saligny.
Nu pot lipsi dintr-o astfel de expoziţie piese reprezentative pentru istoria scrisului în spaţiul românesc, cum sunt manuscrisele Codicelui voroneţean (sec. XVI) şi Psaltirii lui Dosoftei (sec. XVII).
Un preţios document este şi manuscrisul lucrării „Românii supt Mihai Voevod Viteazul“, de Nicolae Bălcescu, alături de un portret al revoluţionarului român, realizat în acuarelă pe fildeş, cu montură de metal. Publicul va putea să vadă, de asemenea, în manuscris, „Dicţionarul de rime“ al lui Mihai Eminescu, dăruit de Titu Maiorescu Academiei Române, după moartea poetului, dar şi integrala facsimilată a operei eminesciene, în 38 de volume.
Cel mai vechi document expus este însă un preţios manuscris grecesc, Canon de pocăinţă, din secolul al XI-lea, realizat pe pergament, cu miniaturi pe fundal de aur. Alături de acesta, se află un Tetraevangheliar din secolul al XII-lea (manuscris grecesc din colecţia D.A. Papazoglu), dar şi celebrul manuscris oriental, cu scriere ta’lik, „Cartea Regilor / Şah-Name“, de Ferdousi (secolul al XIX-lea, provenit din colecţia familiei Gh.V. Bibescu).
Pe simeze, Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a reunit xilogravură europeană de secol XV (Albrecht Dürer, Lucas Cranach cel Bătrân), acvaforte (Francisco Goya, Rembrandt), precum şi grafică de Chagall, Toulouse-Lautrec, Matisse. Grafica românească este reprezentată de nume devenite clasice: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Nicolae Petraşcu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Marcel Iancu.
Un capitol special în expoziţie este rezervat exponatelor provenind din bogata şi preţioasa colecţie a Cabinetului de numismatică, situată, cu cele peste 200.000 de piese ale sale, între cele mai valoroase colecţii europene. Pentru actuala expunere au fost selectate monede romane de aur din celebra colecţie a inginerului Constantin Orghidan, datând din vremea Principatului, dar şi din Imperiul Roman Târziu, de la tetrarhie până la căderea Romei, şi 11 camee romane imperiale de la Augustus, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus, Constantin cel Mare. Unele dintre ele sunt piese unicat la nivel mondial, distingându-se medalionul din vremea lui Constantin cel Mare, bătut în anul 326 şi imortalizând vizita împăratului la Roma.
Toate aceste piese, care dau, împreună, măsura valorii şi a diversităţii patrimoniului cultural gestionat de Biblioteca Academiei Române, ce numără peste 14 milioane de unităţi de bibliotecă, vor putea fi văzute dor trei zile, în perioada 30 august – 1 septembrie, în intervalul orar 9.00-14.00.
Intrarea este gratuită.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol