13 aprilie 2021, 6:31

Ora locală: 21:21. Zona Vrancea. 55 de secunde care au traumatizat România

Data: 4 martie 1977

Magnitudine-moment (Mw): 7.4

Adâncime: 94 km

Zona seismică: Vrancea

Ora locală: 21:21

55 de secunde, care au durat cât o veşnicie şi au lăsat în urmă nu doar morţi, răniţi şi pagube materiale de miliarde, ci şi o ţară care poartă încă o traumă puternică. Era o seară liniştită de început de martie când România a fost zdruncinaă de cutremur. La postul public de televiziune se difuza un film bulgăresc. Până și asta a rămas în mentalul colectiv. La 4 martie 1977 peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa, majoritatea în Bucureşti, circa 11.000 au fost răniți, iar zeci de mii de locuinţe au fost puse la pământ.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. După 44 de ani, cutremurul din 4 martie 1977 continuă să fie unul dintre coșmarurile care îi bântuie pe români.

Cataclismul produs la 4 martie, la ora 21:22, a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a distrus aproximativ 35.000 de locuinţe, cele mai multe în Capitală.

Ce tip de seism s-a produs

Studiile de după cutremur au arătat că acesta a avut caracter de multi-șoc: au fost cel puțin 4 șocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a șocului principal a fost invers, orientat pe direcția NE-SV și usor scufundat spre NV. Deși în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reușit să înregistreze corect întreaga mișcare seismică – cel de la stația INCERC din București (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de accelerație înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s2

Mișcarea seismică a fost resimțită puternic în România, mai violent în Oltenia și Muntenia, dar și în sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimțit și în țările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, precum și în Rusia până la nord de St. Petersburg, scrie mobee.infp.ro.

Personalităţi, printre victime

Printre victimele cutremurului s-au numărat şi personalităţi marcante, printre care actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, poetul Anatol Baconsky şi cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită „Edith Piaf a României”.

Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut într-o clipă.

Televiziunea Română prezintă imagini din arhiva sa pe site-ul instituţiei:

Debut nefast

,„Epoca Nicolae Ceauşescu” – începută cronologic în 1965, dar conturată în 1971 cu ajutorul unei „minirevoluṭii culturale” de tip chinezesc şi nord-coreean – avea să pornească nefast, cu câteva cataclisme naturale care au rămas până astăzi în memoria colectivă, scrie RADOR.

În mai şi iulie 1970 au fost două valuri de inundaṭii care au afectat 37 dintre cele 39 de judeṭe ale ṭării. Numai în mai au fost afectate 85000 de case, dintre care peste 13000 au fost complet distruse!

În iulie 1975 râurile au ieşit din nou din matcă în judeṭele Mureş, Buzău, Prahova, Vâlcea, Ilfov şi Argeş, provocând uriaşe pagube materiale şi moartea a 49 de persoane.

Capitala, cartierele Crângaşi şi Giuleşti-Sârbi au fost inundate, iar la barajul Buftea apele au crescut cu 35 cm.

Nicolae Ceauşescu a umblat prin ṭară, presând lumea „să se aşeze la lucru” pentru ca îndeplinirea sarcinilor cincinalului să nu fie afectate.

Doi ani mai târziu natura avea să lovească din nou.

Înainte şi după cutremur

La cutremurul din 4 martie 1977 s-au creat confuzie, spaimă, durere, dar şi o deosebită solidaritate între oameni. Mulṭi ani după aceea, vorbind despre viaṭa lor românii o împărṭeau în două: înainte şi după cutremur.

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.

Seismul din 4 martie 1977 a afectat, pe lângă București, și mai multe județe, situate cu precădere în regiunea de sud și în cea de est a țării. Este vorba despre județe precum Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea.

Iată mai jos câteva spicuiri din presa vremii.

Radio Europa liberă și cutremurul din 1977

A fost nevoie de un cutremur pentru a se produce solidaritate între români, o solidaritate vizibilă atât în jurul ruinelor dn oraşele devastate de cutremur, cât şi pe undele postului nostru de radio. Se pune întrebarea: Cât va putea să dureze această solidaritate? Va putea ea oare să reziste şi în lipsa cutremurelor şi a calamităţilor? Va putea ea oare să reziste vremurilor grele care se anunţă? Este, în fond, o întrebare la care răspunsul zace în inima fiecăruia. Ar fi păcat că acest capital de solidaritate umană şi naţională să se irosească din nou şi să trebuiască să aşteptăm până la calamitatea viitoare ca să reapară din mijlocul bănuielilor, al resentimentelor şi poate chiar al urii.

Aceste cuvinte au fost rostite de Noël Bernard, directorul departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă în 11 martie 1977, la capătul mai multor zile în care Europa Liberă a derulat poate una din cele mai uimitoare și emoționate operațiuni umanitare din istoria modernă a României, în urma cutremurului devastator care a a avut loc în 4 martie 1977.

Microfonul, la dispoziția românilor din țară și din străinătate

A fost vorba de punerea la dispoziție a microfonului Europei Libere de la München românilor din țară și celor din străinătate, pentru ca aceștia să ia legătura unii cu alții, să comunice, după ce haosul și lipsa comunicării pusese stăpînire pe România imediat după cataclism.

La început sunau la sediul din München al Europei LIbere doar români stabiliți în străinătate, pentru a le cere celor care ascultau în țară acest post de radio detalii despre famiile lor din România, scrie romania.europalibera.ro.

Sediul din München al postului de radio Europa Liberă (imagine de arhivă).

Sediul din München al postului de radio Europa Liberă (imagine de arhivă).

A venit apoi un moment când la redacția din München au început să vină telefoane din România, și timp de cîteva zile a fost ca și cum Cortina de Fier n-ar mai fi existat, pentru că oamenii puteau vorbi unii cu alții liber, nestînjeniți de nimeni, într-un moment tragic, prin intermediul Europei Libere, care a fost atunci exact ce prevede misiunea ei, aceea de a fi un post de radio surogat, adică de a ține locul – și de a îndeplini sarcina – unui post public independent, necontrolat politic de absolut nimeni, care face legătura între oameni, îi ține laolaltă.

Acest podcast conține o selecție din mesajele transmise de radio Europa Liberă în ziua de 9 martie 1977, și două emisiuni difuzate la 10 ani de la cutremur, în 1987: una despre cine și cum a decis să transforme radioul într-o antenă deschisă pentru românii din toată lumea, și alta despre cum au confiscat comuniștii de la București tragedia cutremurului în folosul cultului personalității cuplului Ceaușescu.

ASCULTAȚI AICI PODCASTUL:

Sursa foto: romania.europalibera.org

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.