Pâinea este fără doar și poate alimentul de bază a milioane de oameni. Indiferent de naționalitate sau cultură, pâinea este alimentul comun care ne unește pe toți sub umbrela unei singure identiăți. Este singurul lucru material pe care il cerem lui Dumnezeu în rugăciunile noastre, pentru că în lipsa ei mulți dintre noi am fi pierduți.

În zilele acestea, în care trebuie să stăm în casele noastre, să fim tot timpul în gardă și mereu atenți, românii și-au ridicat problema procurării pâini. Așa că am asistat cu toții la ceea ce s-a putut numi „exodul făninii” din magazinele din toată țara. Acest lucru a permis românilor, care fac haz de necaz, să creeze un adevărat curent al glumelor despre proviziile pe care oamenii și le-au făcut pentru perioada de izolare, în contextul epidemiei de coronavirus.

Însă, ceea ce nu știu aceștia este că lipsa pâinii îi neliniștește pe români. Ne-o spun statisticile. Un singur român consumă 8, 24 de kilograme de pâine și produse de franzelărie, pe lună.

Un studiu realizat, în urmă cu un an, de Institutul Național de Statistică (INS) demonstrează faptul că românii sunt mari iubitori de pâine, reușind să consume lunar cantități imense. Nu este de mirare faptul că, în această perioadă făina sau drojdia sunt unele dintre cele mai greu de găsit alimente, deoarece rafturile magazinelor sunt goale în aceste raioane.

Pâinea, încă de la începutul ei

Și totuși, când și de unde a apărut pâinea în viețile oamenilor? Cum a reușit un simplu aliment să țină în viață întreaga lume atât de mult timp? Ei bine, a fost nevoie de mii de ani pentru ca pâinea să ajungă la forma și savoare de astăzi.

Primele indicii istorice ale apariției unui aliment similar cu pâinea au apărut în rândul populației egiptene, care în perioada antică prăjea grâu şi orz la flacără deschisă. Ulterior aceștia au realizat că aroma grăunțelor poate fi potențată adăugând apă, obținându-se astfel un terci.

Prima formă de pâine a omenirii a fost cea plată, nedospită, fiind descoperită prin punerea deasupra focului a unor straturi mai groase din terciul consistent și vâscos.

Chiar dacă procesul este unul relativ simplu, acesta a durat mii de ani, evoluția pâinii începând în jurul anului 6000 Î.Hr odată cu descoperirea grăunțelor pisate, și încheindu-se în în 2600 î.Hr., când brutarii egipteni au realizat că dacă amestecul de grâne și apă nu era copt imediat, ci era lăsat să se liniștească, se declanșa un proces de fermentație, în urma căuria compoziția căpăta consistența unui aluat pufos și aromat.

După această descoperire, egiptenii s-au perfecționat aptitudinile de brutari și au creat mai bine de 50 de sortimente de pâine. Materia primă principală era grâul, la care se mai adăuga și orz, care conține mai mult gluten și care prodce astfel o pâine mai densă. Pentru a dospi pâinea egiptenii foloseau un aluat fermentat, care era preparat în cantități mari și care era păstrat pentru a-l amesteca cu aluatul proaspăt.

Îmbunătățirea ingredinetelor rețetei a adus după sine și optimizarea procesului de gătire a pâinii și a tehnologiei folosite pentru a o prepara. Astfel, brutarii egipteni și-au dat seama că este necesară înlocuirea pietrelor folosite la coacerea pâinii cu un dispozitiv mult mai complex.

Egiptenii au fost primii care au descoperit și folosit cuptorul pentru a coace pâinea. Mai mult, chiar și în prezent sunt întâlnite astfel de relicve, realizate din lut de Nil, ce au în partea superioară un con deschis, iar interiorul este divizat de mai multe polițe orizontale pe care erau așezate bucățile de aluat spre a se coace.

Rețete speciale de pâine

Pentru că în România există acum o criză drojdiei, vă propunem câteva rețete de pâine cu înlocuitori. Astfel, dacă ai reușit totuși să îți cumperi niște făină, dar nu ai mai găsit și drojdie, iată ce ai putea să faci cu ea.

Aluat de pizza fără drojdie

Ingrediente

• 3 căni cu făină;
• 3 linguri cu ulei;
• Apă călduță;
• Un pliculeț de praf de copt;
• Un praf de sare.

Într-un vas mare cerneți făina și praful de copt și sarea. Apoi, se adaugă treptat câte puțin din apa caldă și se începe frământarea. Încercați să intercalați cu uleiul și continuați să frământați până când va rezulta un aluat lipicios. Dacă este nevoie se mai adaugă puțină făină, însă cu grijă pentru că alutaul nu trebuie să fie prea tare. Asta e tot! Îl lăsați la dospit pentru 30 de minute, iar apoi poate fi pregătit pentru pizza.

Pâine de casă cu bicarbonat și iaurt

Ingrediente:

• 600 gr de făină;
• 400 ml de iaurt simplu;
• O linguriță de sare;
• O linguriță de bicarbonat.
• Mod de preparare pâine fără drojdie

Se începe prin a cerne făina într-un vas cât mai încăpător. Peste aceasta se adaugă sarea, bicarbonatul și treptat iaurtul. În tot acest timp amestecați până obțineți un aluat omogen care nu se lipește. Apoi puneți pe blatul de bucătărie un praf de făină și transferați aici aluatul pentru a începe frământarea, vă opriți atunci când alulatul nu se mai lipește de degete. Pâinea se așează într-o tavă tapetată cu ulei, se crestează și se pune la cuptorul preîncălzit la 220 de grade, timp de 30 de minute sau până când formează o crustă. Vă dorim poftă bună!

Sursă Cover Foto: wall-street.ro

---