O zic din ce în ce mai mulți cercetători. A spus-o și Bill Gates. Trebuie să investim în cercetare, pentru că data viitoare posibil să fie și mai greu. Mult mai greu. Pandemia care va veni posibil să nu fie la fel de “politicoasă”.

Pentru Dennis Burton și Eric Topol, cercetători la prestigiosul Scripps Research Institute din La Jolla, trebuie intensificate cercetările asupra așa-numiților anticorpi cu spectru larg capabili să combată simultan mai multe variante ale aceluiași virus, potrivit Il Fatto Quotidiano, citat de Rador și Hotnews.

Pandemia care va veni

Sau mai bine zis, cea pe care o putem evita dacă investim în cercetare înainte de a fi copleșiți de situaţie, așa cum s-a întâmplat cu Covid. În timp ce lumea se confruntă cu infecții, bolnavi și victime, campanii de vaccinare (în unele țări nici măcar nu au început), urgențe structurale și de sănătate cauzate de epidemia provocată de Sars-Cov-2, comunitatea științifică cere să ne pregătim pentru viitor, deoarece următorul agent patogen poate fi mai puțin „politicos”.

Într-un articol publicat în revista Nature, Dennis Burton și Eric Topol, cercetători la prestigiosul Scripps Research Institute din La Jolla, avertizează că a sosit timpul să ne pregătim pentru următoarea întâlnire cu un alt agent patogen, care poate fi chiar mai dificil de tratat decât virusul care declanșează Covid.

Pentru cei doi savanți este timpul să se intensifice cercetarea asupra așa-numiților anticorpi cu spectru larg capabili să combată simultan diferite variante ale aceluiași virus. „Dezvoltarea rapidă în mai puțin de un an a vaccinurilor extrem de eficiente împotriva Covid-19 este un mare succes – scriu ei -, acest lucru a fost posibil parțial datorită unor proprietăți favorabile ale Sars-Cov-2″.

„Următorul agent patogen ar putea fi mai puțin „politicos”, iar dezvoltarea vaccinului ar putea dura ceva mai mult. Până şi Sars-Cov-2 ar putea deveni mai problematic pentru vaccinuri, datorită apariției de noi variante. Prin urmare, solicităm o abordare alternativă la pregătirea pentru pandemie ”.

Investiții în cercetări

În termeni evolutivi, explică cei doi cercetători, Sars-Cov-2 este un agent patogen ușor din punctul de vedere al evaziunii din sistemul imunitar, în timp ce alții, precum HIV sau virusul gripal în sine, au dezvoltat o serie de trucuri care le permit să păcălească sistemul de apărare al organismului. Pentru a ne apăra, spun autorii, trebuie să investim mai mult în cercetarea anticorpilor cu spectru larg.

„Ceea ce cerem – se spune – este o investiție imediată în cercetarea de bază care va duce la acumularea de vaccinuri eficiente cu spectru larg. Aşa cum am văzut şi în cazul gripei, o tulpină a virusului poate provoca mai multe decese decât un război mondial și poate provoca daune economice de trilioane de dolari. Cu siguranță, guvernele globale care cheltuiesc împreună 2 trilioane de dolari pentru apărare, pot găsi câteva sute de milioane pentru a opri următoarea pandemie ”.

Critici

Oamenii de știință spun că sunt perfect conștienți de faptul că această propunere poate declanșa multe critici. Topol și Burton consideră însă că în ultimii ani cercetările științifice au atins o serie de succese și citează cazul virusului respirator sincitial. Abilitatea de a provoca sau eradica un virus emergent ar reduce foarte mult probabilitatea ca acesta să reziste la anticorpi și vaccinuri şi să evolueze.

Pentru cei doi cercetători, în loc să se acționeze asupra apariției unui nou virus, oamenii de ştiintă ar putea interveni mai devreme.

Toată munca depusă pentru HIV, alți viruși și, evident, Sars-Cov-2, ar putea cumva să ne avantajeze pentru un răspuns viitor, ÎNAINTE ca următoarea epidemie să devină epidemie.

Costurile acestui proiect sunt între 100 și 200 de milioane.

Organizații precum Cepi (Coalition for Epidemic Preparedness Innovations), Covax Facility și Gavi (parteneriatul între entități publice și private pentru imunizarea celor mai sărace țări) „ar putea contribui la reunirea competenţelor și la demararea negocierilor necesare pentru a furniza tipurile de vaccinuri pe care le propunem.

Vom avea focare în viitor și cel mai probabil vom vedea și alte epidemii. Trebuie să prevenim – spun oamenii de știință – înainte ca acestea să devină adevărate pandemii.

UE – investiții de 128 de milioane de euro în cercetare

Și totuși bătrânul continent nu a stat degeaba și se pregătește pentru pandemia care va veni, încercând să o rezolve și pe cea actuală. Pe fondul pandemiei de coronavirus 23 de noi proiecte de cercetare vor primi sau deja au primit fonduri UE în valoare de 128 de milioane de euro.

Comisia va sprijini 23 de noi proiecte de cercetare cu 128 de milioane EUR ca răspuns la pandemia de coronavirus în curs. Finanțarea pusă la dispoziție în cadrul programului de cercetare și inovare al UE Orizont 2020 face parte din angajamentul asumat de Comisie de a consacra 1,4 miliarde EUR inițiativei privind răspunsul mondial la coronavirus, lansată de președinta Ursula von der Leyen în mai 2020.

Cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de țări, inclusiv 34 de participanți din 16 țări din afara UE.

Finanțarea va permite cercetătorilor să combată pandemia și consecințele acesteia prin consolidarea capacității industriale de producție și implementare a unor soluții ușor accesibile, să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale, să îmbunătățească înțelegerea efectelor comportamentale și socioeconomice ale pandemiei și să învețe din experiența tratării unor grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acțiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor și vaccinurilor.

Mobilizare rapidă

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Finanțarea de urgență din cadrul programului 2020 va permite cercetătorilor să elaboreze rapid soluții cu și pentru pacienți, lucrători din domeniul sănătății, spitale, comunități locale și întreprinderi. Rezultatele obținute le vor permite acestora să fie mai bine pregătiți și să supraviețuiască infecțiilor cu coronavirus. Este încurajator să asistăm la mobilizarea atât de rapidă și de puternică a comunității cercetătorilor.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „ Răspunsul excelent la această cerere arată bogăția de idei noi de combatere a coronavirusului, inclusiv a noilor soluții digitale în materie de sănătate. Soluțiile și tehnologiile digitale ne-au permis să rămânem conectați și să interacționăm unii cu alții în perioada de izolare. Ele vor constitui, de asemenea, o parte esențială a răspunsului pe termen lung la acest virus și vor contribui la sporirea rezilienței noastre.”

Ce vor acoperi noile proiecte

Reorientarea proceselor de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratament și prevenire – de exemplu, utilizarea matrițelor de injecție și a fabricației aditive (imprimare 3D), a metodelor de adaptare a producției și a lanțurilor de aprovizionare și reorientarea proceselor de fabricație ca rețea de servicii pentru o reacție rapidă.

Dezvoltarea de tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților – de exemplu, prin elaborarea de noi dispozitive pentru diagnosticarea mai rapidă, mai ieftină și mai ușoară (inclusiv la distanță) și de noi tehnologii pentru protecția lucrătorilor din domeniul asistenței medicale.

Analizarea efectelor comportamentale și socioeconomice ale reacțiilor guvernelor și sistemelor de sănătate publică, de exemplu asupra sănătății mentale, inclusiv a aspectelor legate de gen în factorii de risc și a sarcinii socioeconomice, pentru a elabora orientări incluzive pentru factorii de decizie și autoritățile sanitare și a spori gradul de pregătire pentru viitoare evenimente similare.

Valorificarea experienței obținute la nivelul unor grupuri mari de pacienți (cohorte) prin conectarea cohortelor existente din UE și din afara ei pentru a evalua expunerea lor la anumiți factori de risc pentru a înțelege mai bine cauzele posibile ale bolii cu scopul de îmbunătăți capacitatea de reacție la virus și la viitoarele amenințări la adresa sănătății publice.

Intensificarea colaborării dintre cohortele existente la nivelul UE și la nivel internațional prin conectarea în rețea a institutelor de cercetare care colectează date privind îngrijirea pacienților pentru a permite studiul caracteristicilor pacienților, al factorilor de risc, al siguranței și al eficienței tratamentelor precum și al strategiilor potențiale împotriva coronavirusului.

Suntem pregătiți pentru pandemia care va veni. Răspunsul este NU. Mai este încă timp? Posibil…

Foto: unsplash.com

---