28 martie 2024, 14:12

Pandemia favorizează ciclismul urban în Europa. Bucureștiul, un timid pe două roți

Pandemia nu a adus numai lucruri negative, ci și schimbări în bine. Bicicliștii din marile orașe europene se bucură de investiții consistente în infrastructură, pe măsură ce bicicleta este văzută ca un mijloc de transport ideal, care respectă distanțarea socială. Bucureștenii însă trebuie să mai aștepte până când vor vedea piste pentru bicicliști pe toate marile artere de circulație.

De când a început pandemia, mai mult de un miliard de euro a fost investit în infrastructură ciclistă și 2.300 de kilometri de piste au fost create, potrivit site-ului BBC.com. Avem de învățat din experiențele orașelor din Europa care se preocupă de transportul alternativ.

Milano, unul dintre pionierii ciclismului urban

Foto: CJ Toscano (Unsplash)

Acesta a fost unul dintre primele orașe care au investit în căi de rulare pentru bicicliști. Acum există 35 de kilometri de piste, deși unele sunt amenajate temporar. Dacă înainte de Covid-19 erau în jur de o mie de bicicliști, acum sunt aproape 7.000. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe piste, care să împânzească tot orașul. 

Buget de 115 milioane de euro pentru stimularea ciclismului

Administrația regională din nordul Italiei are un buget de 115 milioane de euro pentru stimularea ciclismului. Unul dintre programele implementate este sprijinirea cu 500 de euro a cetățenilor care cumpără o bicicletă sau o trotinetă electrică nouă.

Peppino Drali are 92 de ani și repară biciclete de când avea 12 ani. Atelierul său, Cicli Drali, a avut serios de lucru în timpul pandemiei. “Pentru mine, situația asta este mai grea decât războiul”, a mărturisit velo-mecanicul în documentarul “Europe’s Cycling Revolution” realizat de BBC. Din martie încoace, piesele pentru bicicletele cu probleme tehnice au fost tot mai greu de procurat. 

Ar trebui schimbări

Schimbările trebuie să intervină și la nivelul proiectării orașelor. Noile metropole trebuie să prevadă încă de la început o rețea consistentă de drumuri pentru bicicliști. În documentar, Anna Germotta, avocată specializată în mediul înconjurător, a spus:

“Coronavirusul este un moment în care fiecare factor de decizie politică poate schimba orașul său. Ar putea fi dezastruos să nu ai acum curajul de a schimba ceva, într-o situație în care ai timp să pregătești oamenii”.

Parisul respiră verde

Foto: Shalev Cohen (Unsplash)

În Orașul Luminilor s-au cheltuit 20 de milioane de euro în infrastructura ciclistă, de la începutul pandemiei. “Este ca o revoluție”, a declarat viceprimarul Parisului, David Belliard, pentru BBC.com. De exemplu, celebra Rue de Rivoli, care străbate orașul de la est la vest, are acum porțiuni fără trafic auto. Ciclismul urban a crescut aici cu 27% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 

Subvenție de la Guvern

Guvernul francez oferă cetățenilor 50 de euro subvenție pentru repararea bicicletelor, spre bucuria velo-mecanicilor, care au putut astfel să țină deschise atelierele din martie și până acum. Rémy Dunoyer are un atelier de reparații în centrul Parisului. În documentarul BBC, el a dezvăluit că nu numai că nu i-a lipsit lucrul în această perioadă, dar a fost chiar nevoit să angajeze mecanici.

De asemenea, guvernul oferă lecții gratuite de mers pe bicicletă. Înainte de Covid-19, cam 150 de adulți doreau să profite de aceste cursuri, iar acum numărul lor s-a dublat.

Bruxelles, distanțare socială ca la carte

Foto: Lucian Alexe (Unsplash)

Aproximativ 40 de kilometri de piste străbat principalele rute din capitala Belgiei și există o zonă în care pietonii și bicicliștii au prioritate față de automobile. De asemenea, limitele de viteză au fost micșorate în întregul oraș. 

După ce, în luna aprilie, ministrul Transporturilor a îndemnat lumea să evite mașinile proprii și transportul în comun, locuitorii Bruxelles-ului s-au îndreptat către biciclete. Așa se face că a crescut ciclismul urban cu 44% față de aceeași perioadă din 2019. 

Penurie de biciclete

Practic, după startul pandemiei, nu mai erau de găsit biciclete de vânzare în oraș, iar comenzile online aveau termen de livrare de una sau două luni. Prin intermediul serviciului Swapfiets, locuitorii din Bruxelles au putut începe să se deplaseze pe două roți.

Serviciul presupune achitarea unui abonament lunar; în schimbul lui, primești o bicicletă oriunde vrei în oraș, iar când aceasta are o problemă tehnică, este înlocuită cu alta funcțională. Serviciul este originar din Olanda și, în timpul pandemiei, s-a extins în Belgia, Danemarca și Germania.

Treptat, vor fi construite în total 95 de kilometri de piste în oraș, conform unor statistici compilate din diverse surse de către Federația Europeană a Cicliștilor (ECF), cu sediul în Bruxelles. Potrivit aceleiași organizații, capitala Belgiei are punctajul 5 din 5 în ceea ce privește infrastructura ciclistă.

Amsterdam, raiul bicicliștilor

Foto: Steven Lasry (Unsplash)

Pentru orice biciclist, Amsterdam este un vis. Capitala Olandei are mai multe biciclete decât locuitori și sunt 767 de kilometri de piste în oraș! Dar și aici au fost schimbări, după cum recunoaște Taco Carlier, proprietarul mărcii de biciclete VanMoof, în articolul citat, de la BBC.com: “A fost o nebunie să văd că s-au întâmplat în 3-6 luni ceea ce credeam că se va întâmpla în 10 ani”. Carlier a vândut în patru luni din anul acesta echivalentul bicicletelor vândute în ultimii doi ani.

Acum, bicicletele electrice sunt cele mai vândute în Olanda. De asemenea, a crescut cu 53% față de anul trecut vânzarea de biciclete de transport de marfă (cargo). În Amsterdam, este o tradiție pentru părinți să-și transporte chiar și copiii cu bicicletele cargo.

Bucureștiul, un timid pe două roți

Foto: Răzvan Băltărețu (Flickr.com) CC BY-SA

Conform statisticilor de la ECF, Bucureștiul are un punctaj de 4 din 5 la transportul alternativ și sunt proiectate piste în lungime de 47 de kilometri. Dar una e pe hârtie, alta în realitate! “Infrastructura pentru bicicliști, mai ales ca urmare a pandemiei, nu s-a planificat și nu s-a realizat. Închiderea unor zone în week-end nu are cum să ajute deplasările utilitare. Deci, nimic”, a declarat Marian Ivan, co-fondatorul Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR).

Potrivit unei analize publicate de OPTAR în august, în București există astăzi semnalizate ca piste pentru biciclete 16,64 km de trasee. 

Foto: OPTAR (Facebook.com)

În ultimii patru ani, în mandatul Primarului General Gabriela Firea s-au realizat doar 6 kilometri de piste. 

“Semnalizarea ca piste pentru biciclete a celor 16,64 km nu înseamnă însă că această infrastructură corespunde normelor de siguranță rutieră. Uneori, aceste trasee încalcă bunul simț. Foarte grav este faptul că aceste trasee au fost executate pe străzi reabilitate în întregime, acolo unde edilii au avut la dispoziție toate resursele necesare”, se arată în analiza realizată de OPTAR.

O altă aberație este că primarii (și mai ales Gabriela Firea) au pus la socoteală ambele sensuri ale pistelor, deși ei nu au adunat în același fel și kilometrii aferenți drumurilor pentru automobile.

Pentru București, la fel ca în cazul altor metropole europene, pandemia poate fi o ocazie bună de a impulsiona investițiile și lucrările în materie de infrastructură pentru bicicliști. Dincolo de fonduri însă, este nevoie de voință politică și de implicarea cetățenilor.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol