La 30 de ani de la Revoluție, Muzeul Municipiului București organizează o expoziție dedicată locurilor în care românii s-au opus regimului Ceaușescu în 1989. Vernisajul expoziției „Revoluţia din Decembrie 1989. Locuri ale memoriei în București” va avea loc marți, 3 decembrie, începând cu ora 17:30, la Palatul Suțu.

Cauzele care au dus la sfârșitul comunismului în România

Istoricul Cezar Buiumaci, muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București, rememorează cauzele care au dus la dărâmarea regimului Ceaușescu. „Au trecut 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. După trei decenii trăim într-o altă lume, o lume liberă și democrată, o lume în care putem vorbi despre lucrurile care ne plac ori ba, o lume în care noi alegem unde să mergem, unde să trăim și unde să murim. Este momentul să ne amintim cum a fost viața noastră înainte de acest moment de cotitură și cum este acum. Să facem o comparație coerentă și obiectivă a schimbărilor produse în acest răstimp. Și astfel ajungem să privim în trecutul nu foarte îndepărtat și să analizăm cauzele care au dus la sfârșitul comunismului în România. Să ne amintim de interzicerea întreruperii de sarcină, de imposibilitatea de a călători peste hotare, de cartela pentru zahăr și ulei, de frigul din casă sau din școală, de cum circulam pe scara autobuzului, de cozile la carne, de propaganda televizată, de defilările obligatorii sau de demolările de case și biserici. ”, crede organizatorul expoziției.

Locurile memoriei Revoluției din 1989

Cezar Buiumaci consideră că desfășurarea Revoluției în mai multe locuri reprezintă un obstacol pentru rememorarea de către public a evenimentelor din decembrie 1989. „Românii s-au ridicat în Decembrie 1989 și au reușit să-l gonească pe Nicolae Ceaușescu de la tribuna la care se obișnuise să fie confirmat și aclamat. Mitingul din 21 Decembrie 1989 a însemnat sfârșitul unui regim impus în România de trupele sovietice în urmă cu peste patru decenii. Regimul fusese zguduit de revoltele muncitorești din 1977 și 1987, iar în 1989 blocul comunist se prăbușise în toată Europa central-orientală și de Sud-Est, însă Ceaușescu nu admitea că trebuia să renunțe la putere și a ordonat reprimarea manifestațiilor anticomuniste. În urma represiunii din Timișoara, cât şi a celei din București, din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, dar și ulterior, în timpul diversiunii teroriste, au murit oameni care ieșit în stradă pentru libertate. Desfășurarea Revoluției în mai multe planuri, în mai multe locuri, este de multe ori o piedică în rememorarea de către public a evenimentelor, făcând astfel necesar un repertoriu al acestor locuri. Traseul expozițional pe care îl propunem începe din Piața Revoluției și are opriri în fiecare loc în care jertfa a fost marcată prin monumente ori plăci comemorative, troițe și cenotafe, denumiri de străzi în memoria martirilor, indicând astfel locurile memoriei Revoluției din 1989. Pe lângă acestea, prezentăm câteva proiecte de monumente și o parte a emisiunilor comemorative emise cu această ocazie.”, transmite istoricul.

Un timp sărit din calendar

Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 a pus la dispoziție o parte dintre publicațiile proprii, pe care organizatorii expoziției le vor expune. Participanții la vernisajul expoziției vor putea viziona filmul documentar „1989 – Un timp sărit din calendar”, realizat de Liviu Tofan.

Sursă cover foto: Mediafax

---