Trebuie să fim atenţi şi la ambalajele alimentelor pe care le consumăm, avertizează un studiu ştiinţific citat de The Guardian.

Substanţele chimice din anumite tipuri de plastic intră în corpurile noastre şi ne perturbă hormonii, iar cercetătorii cred că problemele metabolice pe care le cauzează mâncarea împachetată în plastic pot cauza îngrăşare. Pe parcursul vieţii noastre, ingerăm echivalentul a 20 de kilograme de plastic, conform sursei citate.

Până în 2035 se preconizează că jumătate din populaţia planetei va fi supraponderală sau obeză. În România, şase din 10 adulţi au probleme cu greutatea, 31,4% dintre cei cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferind de obezitate, iar 34,6% suferind de supraponderalitate, potrivit Asociaţiei Internaţionale de Psihologie, Nutriţie, Sport şi Fitness.

Cercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie și-au propus să determine ce compuși chimici există în 34 de articole obișnuite din plastic care ating alimentele pe care le mâncăm, cum ar fi paharele de iaurt, sticlele de suc, tăvile de polistiren pentru carne, ambalajele pentru jeleuri, ambalajele și foliile de plastic folosite pentru fructe, legume și brânză, precum și articolele care se găsesc adesea în bucătării, cum ar fi șervețelele și bureții din poliuretan.

Din cele 55.000 de substanțe chimice găsite de cercetători în aceste articole, doar 629 au fost identificabile, 11 fiind perturbatori metabolici cunoscuți, cum ar fi ftalați și bisfenoli, care interferează cu capacitatea corpului nostru de a regla greutatea, printre alte efecte negative asupra sănătății.

Atunci când au fost expuse la culturi de celule umane in vitro, mult mai multe substanțe chimice decât cei 11 perturbatori metabolici identificați au declanșat adipogeneza – procesul care stă la baza obezității, în care celulele proliferează și acumulează un exces de grăsime.

„Suntem destul de siguri că există multe substanțe chimice în produsele din plastic care perturbă metabolismul, dar pur și simplu nu le-am putut identifica pe toate”, a spus Martin Wagner, co-autor al studiului.

Wagner și colegii săi au descoperit că o treime din toate produsele comune pe care le-au testat conțin substanțe chimice care declanșează procesul adipogen. Deși suntem expuși zilnic la ele, majoritatea acestor substanțe chimice misterioase sunt necunoscute, nestudiate și nereglementate.

Luna trecută, cercetătorii de la Universitatea McGill au demonstrat că bisfenolul cancerigen și obezogen BPS, găsit în etichetele produselor alimentare, cum ar fi cele de fructe şi legume, poate „migra prin ambalaje în alimentele pe care oamenii le consumă”, a spus Stéphane Bayen, profesor în știința alimentelor și chimie agricolă.

„De câte dovezi avem nevoie pentru a face ceva corect?”, a întrebat Wagner.

Studiul norvegian a arătat că unele produse din plastic transportă substanţe chimice care proliferează celulele adipoase. Pentru unele tăvi de fructe din polistiren, de exemplu, a fost identificat un efect obezogen, dar pentru altele, nu.

De aceea, obiectivul principal ar trebui să fie evitarea plasticului, potrivit sursei citate, care precizează că, probabil, „nici măcar producătorii de plastic nu sunt sigur ce substanţe chimice ajung în produsele pe care le fabrică”.

Având în vedere că prin ambalaje şi microplastice, oamenii ajung să consume involuntar zeci de kilograme de plastic de-a lungul vieţii, dacă vrem să avem o greutate sănătoasă trebuie să eliminăm nu doar dulciurile şi sucurile din vieţile noastre – ci şi plasticul, concluzionează articolul.

---