4 iulie 2022, 9:58

Prețurile energiei provoacă haos în Asia. Iată de ce ar trebui să se îngrijoreze restul lumii

A fost mai întâi criza declanșată de Covid, apoi cea energetică. Acum războiul. Asia are de suferit enorm ca urmare a problemelor energetice. Iar problemele tind să se amestece și să genereze alte probleme. Sub presiunea publicului, guvernele și politicienii ar putea fi tentați să se întoarcă la forme de energie mai ieftine și mai murdare, cum ar fi cărbunele, indiferent de efectul asupra schimbărilor climatice. Și există semne că acest lucru ar putea deja să fi început.

Iată de ce, ne spune o analiză CNN, ar trebui să ne îngrijorăm.

În Sri Lanka, oamenii stau la coadă kilometri întregi pentru a umple un rezervor de combustibil. În Bangladesh, magazinele se închid la ora 20.00 pentru a economisi energie. În India și Pakistan, întreruperile de energie electrică obligă școlile să se închidă, afacerile să tragă pe dreapta, iar locuitorii să se sufoce fără aer condiționat, în timpul unor valuri de căldură mortale în care temperaturile depășesc 37 de grade Celsius.

Acestea sunt doar câteva dintre scenele cele mai grave care se petrec în regiunea Asia-Pacific, unde diferite țări se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii ani – și se luptă cu nemulțumirea și instabilitatea tot mai mari cauzate de creșterea în lanț a costului vieții.

Sri Lanka și Pakistan. Decontul

În Sri Lanka și în Pakistan, sentimentul de criză este palpabil. Furia publică a provocat deja un val de demisii ale miniștrilor la Colombo și a contribuit la căderea lui Imran Khan ca prim-ministru la Islamabad.

Protestatarii din Sri Lanka ard casele politicienilor, în timp ce țara se scufundă și mai mult în haos

Cu toate acestea, mulți suspectează că socotelile politice abia acum încep; ambele țări au fost forțate să ia măsuri disperate, mergând cu căciula în mână la Fondul Monetar Internațional și introducând săptămâni de lucru mai scurte în încercarea de a economisi energie. Miercuri, prim-ministrul Ranil Wickremesinghe a declarat că economia din Sri Lanka s-a „prăbușit complet”.

În altă parte în regiune, semnele de probleme pot fi mai puțin evidente, dar ar putea avea totuși consecințe de mare amploare. Chiar și în țări relativ bogate, cum ar fi Australia, încep să apară îngrijorări economice pe măsură ce consumatorii resimt presiunea unor facturi mai mari la energie.

+141%

Prețurile angro la electricitate în primul trimestru din 2022 au crescut cu 141% față de anul trecut; gospodăriile sunt îndemnate să reducă consumul, iar la 15 iunie – pentru prima dată – guvernul australian a suspendat pe termen nelimitat piața națională de electricitate în încercarea de a reduce prețurile, de a diminua presiunea asupra lanțului de aprovizionare cu energie și de a preveni pana de curent.

Dar experiența Indiei, unde cererea de energie electrică a atins recent un nivel record, este cea care ilustrează cel mai clar de ce este vorba de o criză globală, mai degrabă decât regională.

După ce a avut de suferit din cauza întreruperilor de curent pe scară largă pe fondul unor temperaturi record, al treilea cel mai mare emițător de carbon din lume a anunțat la 28 mai că întreprinderea de stat Coal India va importa cărbune pentru prima dată din 2015.

Care este cauza problemei?

Deși fiecare dintre aceste țări se confruntă cu un set unic de circumstanțe, toate au fost afectate de efectele gemene ale pandemiei de coronavirus și ale războiului Rusiei din Ucraina – două evenimente imprevizibile care au dat peste cap presupunerile rezonabile de până acum cu privire la liniile de aprovizionare și la securitatea regională și, în acest proces, au aruncat în haos lumea planificării economice.

La bază, spun experții, problema constă în decalajul tot mai mare dintre cerere și ofertă.

În ultimii doi ani, pandemia a menținut cererea de energie la un nivel neobișnuit de scăzut, consumul global de energie electrică scăzând cu peste 3% în primul trimestru al anului 2020, deoarece închiderile și alte restricții au ținut lucrătorii acasă, mașinile în afara drumurilor și navele blocate în porturi.

Dar acum, pe măsură ce națiunile încep să lase pandemia în urmă, cererea de combustibil crește vertiginos – iar concurența bruscă împinge prețurile cărbunelui, petrolului și gazelor la niveluri record.

La accelerarea acestei tendințe contribuie invazia Ucrainei de către Rusia, al treilea mare producător de petrol din lume și al doilea mare exportator de țiței. În condițiile în care Statele Unite și mulți dintre aliații lor au sancționat petrolul și gazele rusești, multe țări au fost nevoite să se străduiască să găsească surse alternative – ceea ce a dus la o și mai mare intensificare a concurenței pentru rezervele limitate.

Cerere vs ofertă

„Cererea de energie și-a revenit destul de repede în urma coronavirusului și mai repede decât oferta”, a declarat Samantha Gross, director al Inițiativei pentru securitate energetică și climă din cadrul Institutului Brookings.

„Am văzut prețuri ridicate chiar și înainte de invazia Rusiei în Ucraina, dar  ce a fost după s-a transformat într-un șoc pentru aprovizionarea cu energie”.

De ce Asia?

În timp ce prețul importurilor de energie a crescut dramatic în întreaga lume, cu prețuri internaționale la cărbune de cinci ori mai mari decât în urmă cu un an și prețuri la gazele naturale de până la 10 ori mai mari decât anul trecut, experții spun că există motive pentru care unele economii asiatice – în special cele în curs de dezvoltare care depind de importuri – au fost cel mai grav afectate.

„Dacă ești o țară, în special o economie emergentă precum Sri Lanka, care trebuie să cumpere aceste produse de bază, trebuie să cumpere petrol, trebuie să cumpere gaze naturale, aceasta este o adevărată luptă”, a declarat Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics.

„Plătești mult mai mult pentru lucrurile de care ai nevoie, dar lucrurile pe care le vinzi nu au crescut în preț. Așa că dai mult mai mulți bani pentru a încerca să cumperi aceleași lucruri pentru a menține economia în funcțiune.”

Țările mai sărace, care sunt încă în curs de dezvoltare sau recent industrializate, sunt pur și simplu mai puțin capabile să concureze cu rivali cu buzunare mai adânci – și cu cât vor trebui să importe mai mult, cu atât mai mare va fi problema lor, a declarat Antoine Halff, cercetător senior adjunct la Center on Global Energy Policy de la Universitatea Columbia.

„Așa că Pakistanul se potrivește cu siguranță aici. Sri Lanka cred că se potrivește și ea”, a spus el. „Ei primesc o lovitură la preț, dar și la aprovizionare. Trebuie să plătească mai mult pentru aprovizionarea cu energie, iar în unele țări, precum Pakistanul, le este greu să se aprovizioneze cu energie.”

Scenarii haotice

Această dinamică se află în spatele scenariilor din ce în ce mai haotice care se desfășoară în aceste țări.

Nu mai departe de acum o săptămână, ministrul energiei și energiei din Sri Lanka a declarat că este o chestiune de zile până când țara va rămâne fără combustibil. Acest avertisment sumbru a venit în timp ce cozile la stațiile de carburanți din Colombo se întindeau până la 3 kilometri, iar în multe orașe au izbucnit ciocniri între poliție și populație.

Este aproape ca și cum însăși viața de zi cu zi se oprește. Luni, birourile din sectorul public, școlile guvernamentale și școlile private aprobate de guvern au fost închise pentru cel puțin două săptămâni. Lucrătorilor din sectorul public li s-a spus să își ia liber vinerea în următoarele trei luni, sugerându-li-se să folosească acest timp pentru a-și cultiva propria hrană.

Și Pakistanul a fost nevoit să își reducă săptămâna de lucru – de la șase zile la cinci zile – deși acest lucru ar putea doar să înrăutățească situația. Săptămâna de șase zile, introdusă doar recent, trebuia să îmbunătățească productivitatea și să stimuleze economia.

În schimb, întreruperi zilnice de energie electrică care durează ore întregi au afectat această țară de 220 de milioane de locuitori timp de cel puțin o lună, iar centrele comerciale și restaurantele din Karachi, cel mai mare oraș din Pakistan, au fost sfătuite să închidă mai devreme pentru a economisi combustibil.

Aprovizionarea cu energie a țării este cu aproape 5.000 de megawați sub cerere – un deficit care, potrivit unor estimări, ar putea alimenta între 2 și 5 milioane de locuințe.

După cum a declarat ministrul informațiilor, Marriyum Aurangzeb, la 7 iunie: „Ne confruntăm cu o criză gravă”.

Australia are probleme!

Și orice idee conform căreia astfel de probleme ar fi o chestiune care ține doar de națiunile mai sărace și mai puțin dezvoltate este infirmată de experiența Australiei – o țară care are unul dintre cele mai ridicate niveluri din lume de bogăție medie globală pe locuitor.

Din luna mai, „țara norocoasă” a funcționat fără 25% din capacitatea sa energetică bazată pe cărbune – parțial din cauza întreruperilor planificate pentru întreținere, dar și pentru că întreruperile de aprovizionare și prețurile în creștere au cauzat întreruperi neplanificate.

La fel ca omologii lor din Pakistan și Bangladesh, australienii sunt acum îndemnați să economisească, ministrul Energiei, Chris Bowen, cerându-le recent gospodăriilor din New South Wales, care include Sydney, să nu folosească energia electrică timp de două ore în fiecare seară.

O problemă mai mare în viitor

Modul în care aceste națiuni reacționează ar putea provoca o problemă și mai mare decât creșterea prețurilor.

Sub presiunea publicului, guvernele și politicienii ar putea fi tentați să se întoarcă la forme de energie mai ieftine și mai murdare, cum ar fi cărbunele, indiferent de efectul asupra schimbărilor climatice.

Și există semne că acest lucru ar putea deja să fi început.

În Australia, Consiliul pentru Securitate Energetică al guvernului federal a propus ca toți producătorii de energie electrică, inclusiv cei pe bază de cărbune, să fie plătiți pentru a menține o capacitate suplimentară în rețeaua națională, în încercarea de a preveni întreruperile de curent. Și guvernul din New South Wales a folosit puterile de urgență pentru a redirecționa cărbunele din minele din stat către generatoarele locale, mai degrabă decât către cele din străinătate.

Ambele măsuri au fost criticate de cei care acuză guvernul că și-a trădat angajamentul față de energia regenerabilă.

În India, o țară de 1,3 miliarde de locuitori care se bazează pe cărbune pentru aproximativ 70% din producția de energie, decizia New Delhi de a crește importurile de cărbune va avea probabil efecte și mai profunde asupra mediului.

Oamenii de știință spun că este necesară o reducere drastică a exploatării cărbunelui pentru a limita cele mai grave efecte ale încălzirii globale, însă acest lucru va fi greu de realizat fără acordul unuia dintre cei mai mari emițători de carbon din lume.

Bugetul de carbon

„Orice țară, fie că este India, fie că este Germania, fie că este SUA, dacă dublează consumul de orice fel de combustibil fosil, va consuma bugetul de carbon. Aceasta este o problemă globală”, a declarat Sandeep Pai, cercetător principal în cadrul programului energetic al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

În timp ce Pai a declarat că decizia Indiei ar putea fi doar o „reacție temporară la criză”, dacă peste unul sau doi ani țările vor continua să se bazeze pe cărbune, acest lucru ar afecta în mod semnificativ lupta împotriva încălzirii globale.

„Dacă aceste acțiuni se vor întâmpla, se va consuma bugetul de carbon, care deja se reduce în India, iar obiectivul de 1,5 sau 2 grade va deveni din ce în ce mai greu de atins”, a spus Pai, referindu-se la obiectivul Acordului de la Paris privind clima de a menține creșterea temperaturii medii globale între 1,5 și 2 grade Celsius.

În cazul în care creșterea temperaturii depășește acest interval, chiar și temporar, oamenii de știință sugerează că unele dintre schimbările care rezultă pentru planetă ar putea fi ireversibile.

După cum a spus Pai: „Dimensiunea, mărimea și cererea Indiei înseamnă că, dacă se dublează cu adevărat consumul de cărbune, atunci vom avea o problemă foarte serioasă din punct de vedere climatic.”

Foto Pixabay


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol