Oficial, au trecut patru luni de la apariţia unei epidemii care dă bătăi de cap întregii planete. În timp record s-a transformat în pandemie, trimiţând la izolare o treime din populaţia lumii. La această oră, dacă s-ar trage linie, cu siguranţă s-ar contabiliza mai multe necunoscute legate de noul coronavirus, care a infectat peste 2 milioane de oameni, decât certitudini.

MARILE SEMNE DE ÎNTREBARE

Mari semne de întrebare rămân inclusiv momentul declanşării epidemiei (decembrie sau mai devreme, chiar septembrie?), focarul iniţial (Wuhan sau altă regiune?), numărul de decese provocate de infectarea cu SARS-CoV-2 (exceptând cazurile înregistrate în spitale, există numeroase în afara spitalelor, neverificate), cât de concludente sunt testele pentru depistarea infectării sau a imunizării, durata imunităţii dobândite de persoanele vindecate, posibilitatea reinfectării etc. De ultimele două depinde, de altfel, evoluţia pandemiei şi posibilitatea creării unui vaccin eficient.

DECESELE

The New York Times a intrat în posesia datelor oficiale din fiecare țară și a putut observa că în ultima lună au decedat cel puțin 25.000 oameni din cauze incerte, în afara spitalelor, exceptând decesele confirmate COVID-19.

Aceste cifre au fost comparate cu cele înregistrate în anii precedenți din 11 țări și s-a descoperit că media deceselor a fost cu mult depășită: Parisul a înregistrat de două ori mai multe decese decât în anii trecuți, excluzând decesele în urma infectării cu noul coronavirus, iar New York-ul a înregistrat de 4 ori mai mulți decedați.

Din analizele efectuate de NY Times s-a putut vedea că este imposibil de a declara cifre cât mai aproape de realitate în vremea pandemiei, nu din cauza dorinței statelor de a ascunde realitatea, ci pur și simplu pentru nicio țară nu are capacitatea suficientă de testare. La nivel global, de la începutul pandemiei până la sfârșitul săptămânii trecute, au decedat aproximativ 160.000 oameni, pacienți netestați.

O altă problemă majoră a acestor cifre este faptul că autoritățile transmit doar decesele survenite în spital, nicio țară neputând să verifice decesele din orice altă sursă.

DE CÂND AU AFLAT AMERICANII

O dezvăluire extrem de importantă în contextul pandemiei de coronavirus vine de la presa din Israel.  Serviciile de informații din Statele Unite ale Americii ar fi alertat Israelul în legătură cu focarul de coronavirus din Wuhan încă din noiembrie 2019, potrivit postului israelian de televiziune Channel 12.

Serviciile americane au aflat despre asta în a doua săptămână din noiembrie 2019, perioadă în care nu apăruseră în spațiul public informații despre prezența unui nou coronavirus în Wuhan. Se pare că doar Guvernul chinez deținea la acea dată informații despre situația din capitala provinciei Hubei.

Serviciile secrete americane au informat Administrația Trump, care ”nu a considerat informația de interes”. În schimb, americanii au informat NATO și Forțele Armate Israeliene (IDF), relatează Times of Israel.

UNDE ŞI CÂND A APĂRUT?

Mai mult decât atât, o echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge, care investighează originea virusului, a analizat un număr mare de tulpini din întreaga lume şi a estimat că focarul iniţial a apărut într-o „fereastră de timp” între 13 septembrie şi 7 decembrie 2019.

Echipa de la Cambridge crede că primul focar al „virusului Wuhan” ar fi putut apărea mai la sud decât oraşul central chinez Wuhan (aşa cum se crede acum) încă din septembrie.

REINFECTARE, REACTIVARE SAU ERORI DE TESTARE?

La sfârșitul lunii februarie, oficialii din domeniul Sănătății din Coreea de Sud au observat un fenomen ciudat. După ce s-a infectat cu noul coronavirus, iar apoi s-a vindecat, un pacient a fost testat din nou pozitiv.

În câteva săptămâni, numărul persoanelor testate din nou pozitiv după ce anterior au fost fost considerate vindecate, în urma a două teste negative consecutive, a crescut semnificativ. Săptămâna trecută, numărul acestor persoane a depășit 140 în Coreea de Sud, din care peste 50 de persoane erau tinere – cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.

Oamenii de știință au lansat mai multe posibile explicații pentru acest fenomen, printre care se numără probleme legate de fiabilitatea testelor sau “reactivarea” virusului după o perioadă de “adormire”.

IPOTEZĂ

Mulți experți nu cred că este posibilă reinfectarea pacienților cu virusul după ce s-au vindecat – o ipoteză care ar pune sub semnul întrebării chiar posibilitatea dezvoltării unui vaccin. Ei se bazează pe ceea ce se cunoaște deja în legătură cu alte coronavirusuri mai vechi, la care infectarea și vindecarea generează anticorpi care protejează cel puțin 40 de săptămâni împotriva reinfectării.

Astfel, SARS-CoV-2 face parte din categoria betacoronavirusurilor, care mai include coronavirusurile SARS-CoV-1 (care a provocat epidemia SARS din 2002-2003), MERS, HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 (ultimele două provocând răceli).

„HIBERNARE”

Imunitatea la HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 dispare în mai puțin de un an (cel mult 45 de săptămâni), în timp ce infecția cu SARS-CoV-1 generează o imunitate de mai lungă durată.

Au mai existat exemple de virusuri care “hibernează” într-un pacient pentru o perioadă lungă de timp sau care rămâne activ doar în anumite părți din organism și nu în celelalte. Astfel, virusul Ebola poate fi transmis sexual de către un pacient considerat vindecat, spre exemplu, notează 360medical.ro.

MUTAŢIILE VIRUSULUI

O altă necunoscută – și o sursă de îngrijiorare – este legată de mutațiile virusului.

“Circa o cincime dintre cei ‚reinfectați’ sunt persoane sănătoase, cu un sistem imunitar bun, și cu toate acestea au fost retestați pozitiv cu SARS-CoV-2 după ce inițial au fost considerați vindecați. Cercetătorii fac acum teste ca să determine dacă pacienții au fost reinfectați pentru că au probleme la nivelul sistemului imunitar sau dacă virusul a suferit mutații care l-au făcut capabil să depășească sistemul de apărare al organismului”, a declarat Kim Woo-joo, expert în boli infecțioase la Spitalul Universitar din Seul, citat de publicația South China Morning Post.

Fenomenul îi îngrijorează pe experții din întreaga lume, mai ales că unii dintre pacienții “reinfectați” au manifestat simptome ușoare – precum febră.

INCERTITUDINI PRIVIND IMUNITATEA DOBÂNDITĂ

Cazurile de “reinfectare” sunt în strânsă legătură cu o altă mare necunoscută: cât durează imunitatea dobândită în urma unei prime infectări cu SARS-CoV-2?

Chiar dacă alte coronavirusuri cunoscute oferă imunitate după prima infectare, nu este obligatoriu ca acest fenomen să se petreacă și cu SARS-CoV-2. Un detaliu care dă fiori pe şira spinării.

De altfel, un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a admis că nu există nicio certitudine în acest moment în legătură cu formarea de anticorpi și cu protecția pe care aceștia ar trebui să o ofere împotriva unei noi infectări, scrie irishtimes.com.

Chiar dacă anticorpii protejează de o nouă infectare, informațiile actuale indică faptul că doar o mică parte din populație a dezvoltat anticorpi, astfel că până la atingerea unei imunități colective (sau “de turmă”) va trece o perioadă lungă de timp, a avertizat șeful programului de urgențe în domeniul sănătății publice din cadrul OMS, dr. Mike Ryan.

“Multe informații preliminare care ne sosesc acum sugerează o proporție destul de scăzută  a populației care a înregistrat seroconversie. Despre așteptările ca majoritatea societății să dezvolte anticorpi, cele mai multe informații nu le confirmă”, a afirmat vineri dr. Mike Ryan.

POATE FI DEZVOLTAT UN VACCIN?

Aceste necunoscute sunt în strânsă legătură cu altă mare incertitudine – legată de dezvoltarea unui vaccin eficient pentru coronavirus.

Chiar dacă în prezent sunt în curs de dezvoltare peste 70 de vaccinuri pe plan mondial, dintre care trei au ajuns în faza de studii clinice, nu există nicio garanție că un vaccin va fi realizat efectiv sau, dacă va fi realizat, că va fi disponibil la timp pentru a imuniza o parte importantă a populației.

De altfel, unii experți atrag atenția că noul coronavirus ar putea rămâne o amenințare pentru oameni o perioadă mai lungă de timp decât se crede.

David Nabarro, profesor de sănătate publică la Imperial College din Londra și colaborator al OMS pe tema Covid-19, avertizează că există riscul ca un vaccin eficient pentru SARS-CoV-2 să nu poată fi dezvoltat.

“Unele virusuri sunt foarte, foarte dificile în privința dezvoltării unui vaccin – astfel că, pentru viitorul previzibil, va trebui să găsim modalități de a ne trăi viața cu amenințarea constantă a acestui virus”, a declarat David Nabarro, pentru publicația britanică Observer, potrivit The Guardian.

Potrivit expertului, acest lucru poate însemna izolarea persoanelor cu simptome și a contacților lor, protejarea persoanelor în vârstă și asigurarea unei capacități crescute de spitalizare pentru pacienții cu forme severe de Covid-19. “Va fi noua noastră viață obișnuită pentru noi toți”, a mai spus Nabarro.

---