Smaranda Brăescu a fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932 a bătut recordul mondial deţinut de un american.
La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu a devenit campioană mondială la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 24000 feet – 7315 m, cu durata de aprox. 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri abia peste 20 de ani.
Zborul a fost realizat cu un avion „Cessland” (Cessna), pe aerodromul din Sacramento, în apropiere de San Francisco, Statele Unite ale Americii.
Recordul ei a fost omologat de aeroclubul din Washington, Smaranda Brăescu fiind declarată „campion mondial absolut”, devenind „prima sportivă a lumii”, amintesc Arhivele Diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe.
Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai în 1897 în satul Hănțești, comuna Buciumeni, în actualul județ Galați. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică.
La 5 iulie 1928 Smaranda Brăescu a executat primul salt cu parașuta, de la o înălțime de 6000 m, pe aerodromul Staaken, în apropiere de Berlin, devenind astfel prima femeie parașutist din România. La 26 octombrie 1928 a participat la mitingul aerian de la Băneasa, unde a executat primul salt în țară, devenind un simbol al parașutismului în România.
Smaranda Brăescu a fost unul din puținii instructori de parașutiști militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.
Pe lângă recordul mondial absolut de altitudine la saltul cu parașuta, realizat în 1932 în Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu mai are în palmaresul aeronautic o serie de raiduri aeriene europene, precum și participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale.
Pentru rezultatele obținute, Smaranda Brăescu a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa „Crucea de Aur” cu două barete, primul ordin nu numai din România, ci și din lume creat special pentru aviatori.
Alintată „Regina Înălțimilor”, Smaranda Brăescu mai are în palmaresul aeronautic o serie de raiduri aeriene europene, participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale și nu în ultimul rând participarea ca voluntar în cel de-al doilea razboi mondial, atât pe frontul de est, cât și pe frontul de vest, notează Radio România Actualități.
În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. Semnatară, alături de alte 11 personalități (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic.
A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie, nefiind găsită în procesul „Sumanele Negre” ca făcând parte din Mișcarea Națională de Rezistentă [MNR] organizația „HAI” împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul Mihai Țanțu și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist). Ascunsă de oameni de suflet – prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iași și preotul Matei Dumitru – nu a mai fost găsită niciodată. A fost căutată și de oficialitățile sovietice pentru a face instrucția soldaților sovietici, potrivit sursei citate.
Cum și unde și-a trăit ultimii ani din viață. Există însă, pe baza unor dovezi mai mult sau mai puțin convingătoare, diferite variante, arăta editiadedimineata.ro într-un articol anterior despre Smaranda Brăescu. Una dintre acestea, probabil cu cele mai multe dovezi adunate, a fost dată de Neculai Staicu Buciumeni, un fost general. El a scris două cărți despre Smaranda și a scotocit prin multe locuri pentru a putea reconstitui anii de după război ai Smarandei.
Acesta susținea, și aducea diferite argumente documentate, că Smaranda s-a ascuns de Securitatea care o urmărea și a stat în Cluj-Napoca, sub un nume fals. Potrivit acestuia, Smaranda Brăescu a murit în 2 februarie 1948, afectată de o boală necruțătoare. Se spune că a fost îngrijită de maici greco-catolice și tot ele au înmormântat-o în cimitirul Hajongard (oficial cimitirul Central) din Cluj-Napoca.
În ArhiveleDiplomatice se păstrează două fotografii inedite cu Smaranda Brăescu: în prima fotografie, Smaranda Brăescu este felicitată de Carol A. Davila, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Washington în perioada 1929-1938, iar în a doua, Smaranda Brăescu, îmbrăcată într-un costum popular românesc, participă, alături de reprezentanți ai comunității de români din Statele Unite ale Americii, la o recepție organizată în onoarea sa.
Accesând linkul de mai jos, puteți urmări un scurt film realizat cu Smaranda Brăescu pe aeroportul Sacramento, în apropiere de San Francisco, Statele Unite ale Americii:
Bibliografie selectivă:
– Ana Maria Sireteanu, Tudor Sireteanu (coord.), «Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu», Editura Vremea, București, 2010.
– Sorin Turturică, «Aviatoarele României. Din înaltul cerului, în beciurile Securității», Editura Vremea, București, 2015.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol