Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care alocațiile sunt mărite, eveniment ce a declanșat o controversă în rândul tuturor românilor. Din perspectiva unor analiști, această decizie este una inutilă, chiar nepotrivită, întrucât țara se confruntă cu probleme mai mari pe zi ce trece, și se întreabă dacă chiar ar avea nevoie minorii de o creștere semnificativă a alocației lunare.

50% din întreaga populație de copii e în risc de sărăcie și excluziune socială

Majoritatea tinerilor din România provin din familii care nu dispun de posibilități financiare, lucru ce pune în dificultate traiul copiilor. Spre exemplu dacă o familie are un venit lunar mic vor fi limitate posibilitățile celor mici, mai exact: rechizite școlare, haine, cărți, iar alocația deservește ca suport pentru tânărul respectiv. Un studiu oferit de republica.ro prezintă o explicație clară legată de situația financiară a oamenilor din România ce susține mărirea alocațiilor. ,,La o comparație a României cu țările Uniunii Europene, 50% din întreaga populație de copii e în risc de sărăcie și excluziune socială (da, unul din doi copii!), 20% sunt în risc de abandon școlar și alți 18% sunt în risc de părăsire timpurie a școlii. Doar 33% dintre copiii provenind din familiile cele mai sărace termină ciclul gimnazial. Dincolo de aceste statistici șocante (infinit mai alarmante decât cei 6 miliarde de lei impact bugetar), să mai știm că, în România, cheltuielile cu protecția socială per locuitor sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană: de aproape patru ori mai mici decât media UE-27. Iar dacă media cheltuielilor sociale în UE-27 e de 30% din PIB, la noi, aceeași medie e de numai 18%.”

O scurtă privire asupra situației privind alocațiile din țările din UE arată faptul că problemele financiare cu care se confruntă familiile și, implicit, copiii sunt reale, iar mărirea sumei de bani pe care o primesc lunar este o necesitate. ,,Cele mai mari alocaţii sunt în Olanda, unde elevii încasează lunar 273 de euro. Pe locul al doilea, se află Italia, cu 258 de euro. În Suedia alocaţiile variază între 120 euro şi 218 euro pentru un copil, în funcţie de numărul de minori din familie. Germania plăteşte câte 164 euro, iar în Finlanda pornesc de la 104 euro pe lună pentru primul copil și ajung până la 189 de euro pentru al cincilea.”, notează capital.ro.

Controverse și tensiuni politice

La momentul actual, există numeroase controverse și tensiuni politice care nu necesită amânare, mai mult însuși premierul Ludovic Orban a ,,întârziat” mărirea alocațiilor deoarece nu există resurse financiare care să susțină noua lege, conform digi24.ro. De asemenea, este considerat că alocațiile minorilor nu sunt o problemă urgentă pentru care se merită acordarea unor fonduri în plus.

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a declarat în trecut că în ciuda faptului că în România se oferă cele mai mici alocații din UE, nu minorii ar trebui să beneficieze de acești bani, ci toată familia. Acesta susține un suport financiar mai mare pentru familii, dar nu pentru minori. „Asigurarea unui trai mai bun clar că îl facem şi avem aceste majorări de pensii şi salarii. Este în atenţia noastră şi majorarea acestei alocaţii, dar în grija Ministerului Muncii sunt foarte multe categorii. Noi analizăm, cifrele vor fi puse pe masă. Nu trebuie strict pentru alocaţia copilului, familia per total, să facem ceva pentru ea, nu strict pentru copii”, a declarat Budăi în momentul în care era implicat în activitatea guvernamentală, potrivit Libertatea.

Alocarea unor bani în plus pentru minori este un lucru important în agenda politică a opoziției, indiferent de culoarea politică, însă pentru guvernanți nu există niciodată fondurile necesare pentru a o împlini fără a pune presiune pe buget.

Sursă foto: mama.md |antena3.ro | capital.ro |criteriul.ro

---