El a fost întrebat dacă se va găsi un numitor comun în interiorul Bisericii Ortodoxe pentru stabilirea unei date comune de sărbătorire a Paştelui, scrie News.ro.

“Patriarhiile vor discuta, sinoadele vor discuta problema şi cred că se va ajunge la un consens, dar nu poate fi acest consens prin impunere. Pentru că în ortodoxie sinodalitatea asta înseamnă nu e o impunere a părerii cuiva asupra altcuiva deşi în exterior aşa pare şi de aici presupusul război între Constanţa şi Bucureşti. Nu este niciun război. ÎPS Teodosie a spus clar că e dorit ca credincioşii să facă la aceeaşi dată, dar să nu se interpreteze ca o impunere. Subiectul este delicat şi sinoadele vor trebui să găsească argumentele necesare ca toată lumea să fie lămurită. Mişcarea aceasta de a pune intelectuali mai întâi să discute subiectul şi să îl ducă la Sinod probabil că este din acest spectru, haideţi să vedem ce spune societatea laică şi apoi discută Sinodul. Avem discuţie de multă vreme că unele decizii ale Sinoadelor sunt luate fără consultarea credincioşilor. Acum este momentul în care societatea este consultată”, a precizat Eugen Tănăsescu.

Propunerea a fost lansată de Teodor Baconschi și Adrian Papahagi, intelectuali apropiați de Biserica Ortodoxă Română (BOR). Scriitorul Teodor Baconschi şi profesorul Adrian Papahagi au adresat o scrisoare deschisă Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Adunării Naţionale Bisericeşti în care solicită BOR „să se implice cu energie şi convingere în dialogul panortodox şi interconfesional” pe tema celebrării Învierii Domnului la aceeaşi dată.

„Oamenii au libertate de exprimare, însă aceasta nu înseamnă că Sfântul Sinod certifică toate cererile lor. Dacă în viitor sunt dintre cei care doresc să sărbătorească Paștile odată cu noi, o pot face, însă nu creștinii ortodocși odată cu aceștia. Cu lucrurile serioase nu te poți juca în Biserică. Sinodul I Ecumenic a statornicit cu sfințenie data serbării Paștilor. Nimic în plus sau în minus”, a spus Arhiepiscopul Calinic, ca răspuns oferit marți unui enoriaș la rubrica „Răspunsul Ierarhului”, scrie Monitorul de Suceava.

O reacție similară a avut și Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, care a respins propunerea ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu credincioșii catolici și ortodocși.

”Adevărat este că noi calculăm după calendarul neîndreptat, că așa a hotărât Sinodul din 1923 de la Constantinopol. Acolo este Paștele adevărat, unde vine Sfânta lumină. Au catolicii sfânta lumină? N-au. Au alții? Toți se adună la lumina ortodocșilor și strigă Adevărat a-nviat la lumina ortodocșilor”, a spus ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

”În 1922 BOR a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani am sărbătorit după Pascalia nouă. Însă constatând că mai toate țările ortodoxe au rămas pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați a revenit și BOR la cel vechi. Sigur că am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul” a spus ÎPS Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului.

Reprezentanții Bisericii Catolice consideră binevenită o astfel de discuție.

”Noi sperăm din toată inima să fie aşa modificare. Nu este o noutate această propunere, peste 2 ani se împlinesc 1700 de ani de la Conciliul din Niceea, şi există o iniţiativă să se vină la un acord în ceea ce priveşte calcularea datei Paştelui şi se aşteaptă un dialog mult mai precis în acest sens între Biserica Catolică şi bisericile ortodoxe”, a spus Șerban Târciziu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Ce spune purtătorul de cuvânt al BOR

”Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.

Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.

Este de menționat că aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.

Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedania). Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.

Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.

Este vorba despre o foarte veche discuție, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) și care implică în mod normal un acord general.

Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor sunt următoarele:

1. Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)
3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia”, a explicat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu.