Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost reales duminică după al doilea tur al scrutinului prezidenţial, a anunţat Înaltul comitet electoral al Turciei, scrie AFP.

Electoratul din Turcia a votat duminică în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în care preşedintele aflat la sfârşit de mandat Recep Tayyip Erdogan s-a confruntat cu social-democratul Kemal Kilicdaroglu.

„Pe baza rezultatelor provizorii, s-a constatat că Recep Tayyip Erdogan a fost reales preşedinte” al ţării, a declarat preşedintele Înaltului comitet electoral al Turciei (YSK), Ahmet Yener, citat de agenţia de stat Anadolu.

Opozantul turc Kemal Kiliçdaroglu, învins duminică de preşedintele Recep Tayyip Erdogan în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, şi-a exprimat „tristeţea” pentru viitorul Turciei, consemnează agenţiile AFP şi Reuters, citate de agerpres.ro.

„Sunt extrem de trist în faţa dificultăţilor care aşteaptă ţara noastră”, a spus liderul principalului partid turc de opoziţie, formaţiunea social-democrată CHP, vorbind la Ankara la sediul partidului, după ce rezultatele preliminare îl dau ca sigur câştigător pe Erdogan.

Rezultatele scutinului din 28 mai arată că oponentul său, Kemal Kilicdaoglu (CHP), candidatul unic al opoziției, a redus diferența care-l separa în primul tur al alegerilor prezidențiale din 14 mai de șeful statului, candidatul Partidului Dreptății și Dezvoltării (AKP, conservator islamist), în pofida sprijinului declarat al candidatului ultra-naționalist, Sinan Ogan pentru Erdogan.

Fără surprize, Erdogan s-a situat pe primul loc în Anatolia, iar Kilicdaroglu a câștigat în marile orașe (la limită în Istanbul și Ankara, detașat la Izmir), Turcia europeană, coasta de vest și sud și Kurdistan.

Turcia este acum împărțită în două tabere mari și aparent ireconciliabile: una conservatoare islamistă, aliată cu naționaliștii extremiști, care resping moștenirea statului laic înființat acum exact 100 de ani de Mustafa Kemal Ataturk și nu acceptă drepturile minorităților, fie religioase (aleviți), fie etnice (kurzi) și o alta, o Turcie urbană, pro-europeană și pro-occidentală, laică și fidelă moștenirii kemaliste.

Deși are în Parlament o majoritate confortabilă – 322 de mandate din 600, președintele Erdogan este mai dependent ca oricând de sprijinul ultra-naționaliștilor. AKP a pierdut 27 de mandate față de 2018 și are cum 267 de deputați, trebuind să se bizuiască pe cei 50 de deputați ai Partidului Mișcării Naționaliste (MHP), condus de Devlet  Bahceli, cunoscut pentru legăturile sale cu organizații teroriste ultra-naționaliste.

Este posibil ca președintele Erdogan să apese mai mult pe pedala naționalistă, confruntat cu 3,6 milioane de refugiați sirieni, a căror prezență creează animozitate în rândul multor cetățeni ai Turciei. Cu atât mai mult cu cât președintele Siriei vecine, Bashar al-Asad a reintrat în grațiile Ligii Arabe. Vom asista oare la un nou val de refugiați înspre Europa?

---