Poate că avem impresia că bebelușii nu ne aud, nu ne înțeleg și ne risipim energia, dar studii recente arată ceva diferit.

Obiceiul de a sta de vorbă cu bebelușii se poate dovedi util în modelarea structurii creierului copilului. Asta arată o cercetare a unui grup de profesori de la University of East Anglia, publicată în Journal of Neuroscience.

Cum stimulăm mielina

Studiul a implicat colectarea datelor lingvistice de la bebeluși și copii mici folosind dispozitive mici de înregistrare, precum și scanări RMN pentru a examina structura creierului lor, concentrându-se pe o substanță numită mielină.

Oamenii de știință au găsit o legătură între nivelul de vorbire la care sunt expuși copiii de către adulți și concentrația mielinei, care înconjoară nervii și face semnalele mai eficiente.

”Cred că mesajul de luat acasă este să vorbești cu copiii tăi. Contează. Ceea ce este destul de izbitor aici este că modelează literalmente structura creierului”, a declarat John Spencer, principalul autor al studiului.

Cercetătorii au folosit un dispozitiv montat în interiorul unei veste pentru a înregistra volumul de vorbire la care au fost expuși acasă 87 de copii în vârstă de aproximativ șase luni și 76 de aproximativ 30 de luni, scrie The Guardian.

Analizele au arătat că copiii de doi ani și jumătate care au fost expuși la mai multă vorbire în mediul lor de zi cu zi au prezentat niveluri mai mari de mielină în zonele creierului legate de limbaj. Cercetătorii cred că această mielină crescută susține abilități mai avansate de procesare a limbajului.

Studiul a implicat 163 de sugari care au purtat dispozitive de înregistrare timp de până la 16 ore pe zi timp de trei zile, rezultând un total de 6.208 ore de date lingvistice. Cercetătorii au măsurat structura creierului efectuând scanări RMN la sugarii adormiți pentru a evalua nivelurile de mielină din creier.

Cercetătorul principal, Prof. John Spencer, a subliniat importanța de a vorbi cu copiii în timpul dezvoltării timpurii, deoarece le modelează în mod activ creierul. Studiul este printre primele care demonstrează asocierea dintre inputul limbajului și structura creierului în timpul dezvoltării timpurii, extinzându-se cercetările anterioare efectuate pe copii de patru până la șase ani.

Dezvoltarea creierului, direct influențată de aportul lingvistic

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, legături între introducerea limbajului și structura creierului la sugari de până la șase luni, sugerând că expunerea la limbaj poate contribui la creșterea creierului în zonele legate de limbaj. Prof. Spencer i-a îndemnat pe îngrijitori să se angajeze într-o conversație cu copiii lor, subliniind că aceștia nu doar că ascultă, dar dezvoltarea creierului lor este direct influențată de aportul lingvistic.

Comunicarea cu bebelușul este una din metodele prin care se pot diagnostica si trata precoce acest timp de afecțiuni, care de multe ori nu sunt diagnosticate, cu repercusiuni ireversibile mai târziu.

Problemele de auz sunt esențial de diagnosticat până în 2 ani, deoarece până atunci se mai pot forma centrii ai vorbirii și un implant cohlear ar putea aduce pacientul la normal, dar după vârsta de 2 ani vorbirea, chiar și cu implant, nu mai poate fi învățată.

Afecțiunea, dragostea, implicarea și răbdarea de a asculta și a observa ce încearcă să vă transmită copilul dumneavoastră sunt cele mai importante. Jocul cu acesta, răspunsul la sunetele pe care le scoate vor crea o atmosferă echilibrată și propice creșterii și dezvoltării sale ulterioare. Comunicarea nu trebuie să se rezume doar la cuvinte, ci la relația ce se construiește între mamă și copil.

---