1 octombrie 2022, 17:04

Recomandările OMS pentru oprirea răspândirii virusului variolei maimuţei. Care este situația României

Au trecut doi ani şi jumătate de când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat SARS-CoV-2 drept urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, un nou patogen a fost inclus în această categorie – virusul variolei maimuţei.

Decizia de a acorda cel mai ridicat nivel de alertă pentru actuala răspândire accelerată a virusului în teritoriile non-endemice a fost însoţită de elaborarea şi publicarea unor recomandări temporare pentru statele membre OMS, cu ajutorul cărora ar putea fi oprită răspândirea virusului variolei maimuţei.

În funcţie de situaţia epidemiologică a statelor cărora li se adresează, recomandările sunt împărţite în 4 categorii. Aspecte esenţiale:

  • comunicare şi informare, în special în rândul comunităţilor la risc, protejarea acestora şi combaterea discriminării şi stigmatizării
  • asigurarea accesului la diagnostic şi tratament, precum şi elaborarea unor protocoale specifice pentru managementul cazurilor (izolare, prevenţia transmiterii, terapii şi anchete epidemiologice)
  • comunicare şi colaborare naţională şi internaţională, cu implicarea tuturor instituţiilor, organizaţiilor şi comunităţilor relevante
  • accelerarea colectării de dovezi ştiinţifice cu privire la eficacitatea şi siguranţa terapiilor şi vaccinurilor, precum şi creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii acestora
  • transmiterea către OMS a datelor referitoare la virusul variolei maimuţei, colectate în fiecare stat

În contextul creşterii numărului de cazuri de variola maimuţei, care a depăşit 16.000 de persoane infectate, în 75 de ţări, precum şi raportarea a 5 decese, Comitetul a fost convocat din nou joia trecută (21 iulie), fără a fi atins un consens în cadrul acestei întâlniri cu privire la includerea variolei maimuţei în categoria urgenţelor de sănătate publică de interes internaţional.

În conformitate cu Reglementările Internaţionale de Sănătate, directorul general OMS a luat în considerare 5 elemente pentru a stabili dacă este vorba de o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional:

Informaţiile raportate de state, care indică o diseminare rapidă către ţări unde infecţia nu a mai fost depistată (în regiuni non-endemice)
Cele trei criterii pentru a declara o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional au fost îndeplinite (un eveniment extraordinar, care reprezintă un risc de sănătate publică pentru alte state prin răspândirea internaţională a bolii, care ar putea să necesite un răspuns internaţional coordonat)
Recomandarea Comitetului de Urgenţă, care deşi nu a ajuns la o concluzie, nu a fost împotrivă
Informaţiile ştiinţifice, care în prezent sunt limitate

Riscul pentru sănătatea umană, transmiterea internaţională şi interferenţa potenţială cu circulația persoanelor
Aşadar, virusul variolei maimuţei se răspândeşte la nivel internaţional rapid, prin noi modalităţi de transmitere, despre care nu există încă suficiente dovezi ştiinţifice, întrunind criteriile de a fi declarat o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional. Evaluarea efectuată de OMS a stabilit că riscul cauzat de virusul variolei maimuţei este moderat în toate regiunile de la nivel global, cu excepţia Europei, unde riscul este considerat ridicat. Pe baza acestor date, directorul general OMS a decis că variola maimuţei este o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional.

Ce măsuri ar trebui să implementeze statele din grupul 1?

Grupul 1 cuprinde statele membre care nu au istoric de variolă a maimuţei la oameni şi care nu au detectat niciun caz pozitiv în ultimele 21 de zile. Aceste state se vor focusa pe supraveghere epidemiologică şi pe măsurile care favorizează depistarea potentialelor cazuri de variola maimuţei, precum facilitarea accesului la servicii medicale de diagnosticare şi stabilirea unor intervenţii care să împiedice discriminarea şi stigmatizarea, încurajând persoanele care ar putea avea variola maimuţei să se prezinte voluntar la medic.

Statele trebuie să stabilească acţiuni coordonate multisectoriale pentru a fi pregătite să răspundă situației. Cazurile ar trebui să fie clasificate în suspecte, probabile şi confirmate, conform criteriilor OMS. Toate cazurile probabile şi confirmate trebuie transmise către OMS, împreună cu un formular care conţine informaţii despre pacient. Statele din grupul 1 trebuie să fie pregătite să aplice recomandările pentru grupul 2, atunci când situaţia epidemiologică se modifică în acest sens.

Situaţia epidemiologică din România se încadrează în grupul 2

Al doilea grup de recomandări cuprinde statele membre cu cazuri recent importate de variolă a maimuței în populația umană și/sau care se confruntă în alt mod cu transmiterea interumană a virusului, inclusiv în grupuri cheie de populație și comunități cu risc ridicat de expunere. Recomandările sunt grupate în mai multe categorii.

  1. Implementarea răspunsului coordonat are drept scop oprirea transmiterii interumane, vizând comunităţile cu risc ridicat de expunere la virusul variolei maimuţei, şi include:
    • comunicarea ţintită a riscului şi implicarea activă a comunităţilor relevante
    • izolarea şi tratarea cazurilor, precum şi identificarea persoanelor de contact ale acestora
    • imunizarea persoanelor cu risc ridicat de expunere
    • protejarea grupurilor vulnerabile: copii, gravide, persoane imunocompromise

Pentru a implica şi a proteja comunităţile la risc, trebuie crescut gradul de conştientizare asupra riscurilor referitoare la virus şi trebuie asigurată o informare adecvată cu privire la modalităţile de prevenţie a infecţiei, spre exemplu, limitarea contactului cutanat şi alte forme de contact apropiat cu persoane simptomatice, scăderea numărului de parteneri sexuali, utilizarea metodelor de protecţie.

Instituţiile şi organizaţiile relevante vor fi implicate pentru elaborarea unor strategii care evită stigmatizarea, susţinând astfel persoanele care ar putea avea contact cu virusul să caute ajutor medical şi să utilizeze măsurile de protecţie. Trebuie monitorizat răspunsul comunităţilor la aceste măsuri şi la răspândirea virusului, spre exemplu, prin intermediul percepţiilor, îngrijorărilor şi altor gânduri transmise pe platforme digitale. Astfel vor putea fi depistate şi combătute eventualele ştiri false care ar putea să apară.

Care sunt măsurile pentru statele din grupul 3 şi grupul 4?

Statele cu transmitere zoonotică cunoscută sau suspectată a variolei maimuței, inclusiv cele în care se știe că a avut loc sau a fost raportată transmiterea zoonotică a variolei maimuței, cele în care prezența virusului variolei maimuței a fost documentată la orice specie de animale și cele în care infecția speciilor animale poate fi suspectată, inclusiv în țările nou afectate, sunt incluse în grupul 3.

În aceste state, trebuie luate măsuri pentru a monitoriza şi înţelege transmiterea virusului între animale şi oameni, cu implicarea nu numai a insituţiilor şi organizaţiilor adresate sănătăţii umane, ci şi a întregului domeniu veterinar. Informaţiile colectate trebuie raportate către OMS.

În grupul 4 sunt incluse statele care au posibilitatea de a produce vaccinuri, terapii şi dispozitive de diagnostic adresate variolei maimuţei. Acestea vor colabora cu OMS pentru a asigura disponibilitatea şi accesibilitatea produselor necesare pentru a combate virusul.

Sursa: Raportul de gardă


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol