16 iunie 2024, 22:16

România rămâne țara cu cei mulți absolvenți de medicină din UE. Cei mai mulți pleacă…

România s-a confruntat în ultimele decenii cu o emigrație masivă a medicilor, atrași de salariile mai mari, de condițiile de muncă mai bune și de o calitate a vieții superioară din statele occidentale.

Simultan, țara noastră a avut în ultimii ani promoții record de studenți la Medicină și de rezidenți, cu cifre ce au propulsat-o pe prima poziție în clasamentul european al absolvenților raportați la populație.

Însă, din totalurile anuale de tineri medici care și-au încheiat rezidențiatul, un sfert se angajează în România, iar restul, de 75%, pleacă să muncească în străinătate. Astfel, deși suntem campioni la producția de medici, în țară există un „deficit special” ce afectează funcționarea spitalelor din mai multe județe.

Aproape o mie de absolvenţi de Medicină din toată ţara au participat la cea mai recentă sesiunea extraordinară a examenului rezidenţiat. Ei au concurat pentru cele 628 de poziții neocupate în sesiunea din noiembrie 2022, când au fost puse la dispoziția absolvenților 4.505 locuri și posturi.

Mare parte din aceste locuri și posturi sunt din specialități deficitare, precum chirurgia generală, medicina de urgență, medicina de familie, neonatologie, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Sănătății, scrie cursdeguvernare.

Din acest lot, dacă se păstrează situația din ultimii ani, doar puțin peste 1.000 vor solicita la finalul rezidențiatului avizul de liberă practică, potrivit explicațiilor oferite de către președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu.

Matematica Sănătății

1. Din miile de studenți care trec de admiterea la medicină, finalizează studiile cu diplomă de licență între 4.000 și puțin peste 5.000, în fiecare an de după 2016.

Un număr ce reprezintă o medie cu 10 puncte procentuale peste media Uniunii Europene.

În 2020, de exemplu, în timp ce media UE a absolvenților de medicină era de 15,9 la fiecare 100.000 de locuitori, rata a fost în România de 26,3 la 100.000 de locuitori, detronând pentru prima dată Malta, care se află de mulți ani în prima poziție din clasament.

2.La rezidențiat, numărul locurilor și posturilor scoase la concurs s-a situat în marje similare, chiar dacă anunțurile de participare arată o concurență de două – trei persoane. Este vorba de absolvenți din anii precedenți și de medici care intră la a doua specialitate, explică Daniel Coriu.

3. Din cei care finalizează rezidențiatul, doar puțin peste 1.000 de medici solicită avizul de liberă practică. Ceilalți aproximativ 3.000, a declarat președintele CMR, pentru , pleacă în străinătate, iar unii se îndreaptă se ocupații adiacente (companii pharma etc.).

Sănătatea recuperează la numărul de medici, dar „deficitele” sunt generate de atracția pentru cariera într-un centru universitar
Soluția pentru a menține acești profesioniști în țară este să îmbunătățin infrastructura și să creăm condiții atractive pentru medici în orașele mici, unde este criză acută de personal medical, spune președintele CMR.

Altfel, vom rămâne la acest deficit special, creat prin dezechilibrele de distribuire a forței de muncă din domeniu. Prea puțini medici tineri acceptă să lucreze într-un municipiu precum Giurgiu sau Călărași, unde spitalele județene nu reușesc să atragă specialiști în numeroase segmente: chirurgie, cardiologie etc.

Pentru a redresa această distribuire și a crește accesibilitatea la servicii medicale de calitate în orașele medii și mici, „este nevoie de foarte mult timp, pentru că este vorba despre evoluția societății, a României”. „Medicul nu este singur, are o familie, îi trebuie și o școală bună pentru copil și are multe alte necesități”, spune Daniel Coriu.

Odată cu creșterea numărului de locuri oferite la rezidențiat, media medicilor raportată la populație a urcat la aproximativ 346 de medici la 100.000 de locuitori, în prezent.

S-a redus astfel, simțitor, distanța față de media europeană (de 400 la 100.000 locuitori). Cu toate acestea, deficitul se situa în pandemie la aproape 2.000 de medici în spitalele din subordinea Ministerului Sănătății, plus cei aproape 4.000 de medici de familie care lipsesc de ani buni din localitățile mici.

Ce rol vor juca spitalele regionale în această situație?

În pofida nevoii de a transfera servicii medicale de calitate în localități, România va construi, după mulți ani de amânări, spitalele regionale, care vor concentra toată elita centrelor universitare.

Acestea nu ar trebui să ducă la un plus de medici în aceste mariu spitale, pentru că numărul de paturi de spital se va păstra, ceea ce înseamnă, în opinia președintelui Colegiu, că vor dispărea unele dintre spitalele existente în vecinătatea viitoarelor spitale de nivel occidental.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol