Una dintre marile personalităţi date de România domeniului ştiinţific este Ştefan Hepites, cel care a înfiinţat, chiar în oraşul natal, Brăila, prima staţie meteorologică din țara noastră. Ștefan Hepites este fiul lui Constantin C. Hepites, primar al Brăilei, coordonator al primei ediții a Farmacopeei Române, primul tratat ştiinţific din domeniul farmaciei, scrie descoperabraila.ro.

Familie de intelectuali

Ștefan este însă nu doar fiul unui tată excepțional, ci el însuși o personalitate a României, membru al Academiei Române, fondatorul meteorologiei în țara noastră și cel care a realizat primele măsurători seismologice.

Familia a dat mai mulţi intelectuali, între care şi pe doctorul Alexandru Hepites, şi de interes sunt, de asemenea, legăturile matrimoniale pe care le-a încheiat. În Bucureşti, memoria ei este păstrată de numele străzii Ştefan Hepites aflată în apropierea vechiului sediu al Institutului Meteorologic din Parcul Carol,  frumoasa casă Bozianu, notează Muzeul Bucureștiului.

Profesor de fizică la Şcoala de Artilerie şi Şcoala de Silvicultură, a publicat primul curs de fizică generală în limba română la 1882 şi a înfiinţat, în 1878, la Brăila, prima staţie meteorologică din România, urmată de alte 12 staţii similar, în1882, de-a lungul Dunării.

Făcea singur observațiile din oră în oră

Cum nu dispunea de instrumente înregistratoare, făcea singur observațiile din oră în oră, între orele 6 și 22, uneori și noaptea, iar rezultatele erau publicate în ziarele locale. Prima stație meteorologică centrală (de ordinul I) a creat-o în anul 1884, la Școala de Agricultură de la Herăstrău.

Pe baza observaţiilor zilnice, a iniţiat prevederea timpului şi alcătuirea primelor hărţi meteorologice zilnice.

Acestea au fost concretizate în apariţia a 12 volume de „Materiale pentru climatologia României”.

În paralel, a elaborat lucrări de profil precum: Chartele synoptice pentru prevederea timpului (1884), Instrucţiuni despre compunerea telegramelor (1885), La prevision du temps (1892), Studii de meteorologie agricolă (1900), Seceta în România (1906).

A absolvit Școala Militară de Ofițeri din București

Fizicianul Ştefan Hepites, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române (1910-1913; 1919-1921), s-a născut la 5/17 februarie 1851, la Brăila, notează agerpres.ro.

A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti (1869), şef de promoţie, devenind sublocotenent de artilerie.

Ulterior, a urmat cursurile Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu şi pe cele ale Facultăţii de Ştiinţe din Bruxelles; doctor în ştiinţe matematice şi fizice (1873).

A demisionat din armată şi s-a înscris la Şcoala Politehnică din Bruxelles, unde a obţinut diploma de inginer constructor (1875).

A participat la Războiul de Independenţă (1877-1878) cu gradul de locotenent, iar apoi s-a dedicat activităţii de cercetare în domeniile meteorologiei şi ingineriei.

Prima stație de seismologie din București

Numele lui Ştefan Hepites este legat și de înfiinţarea primei staţii seismologice la Bucureşti (1892) şi de întocmirea, împreună cu I. St. Murat, a primei hărţi magnetice a României.

Într-o serie de rapoarte, începând din 1888, Hepites a cerut înființarea unui serviciu al orei la Institutul Meteorologic, înzestrat cu aparatura necesară, întrucât cunoașterea orei exacte era esențială pentru executarea observațiilor în bune condiții.

În 1893 a sosit luneta meridiană comandată la Geneva, și a fost instalată în sala meridiană, unde se mai aflau pendula siderală Fénon 121, cronometrul sideral Dent și cronometrul Fénon pentru ora mijlocie, scrie ziaruldevrancea.ro. O lunetă ecuatorială Bardau a fost instalată într-o cupolă mobilă pe o șină circulară în turnul clădirii noi a birourilor și a servit la observarea zilnică a trecerii Soarelui la meridian.

Începând din 1900 efemerida astronomică pentru București a fost calculată în fiecare an și a fost utilizată în primul rând în serviciul orei, până în 1908, când serviciul, cu toate lucrările și instrumentele, a trecut la Observatorul Astronomic.

Prima listă a cutremurelor

În 1893 a scos la iveală cea dintâi listă a cutremurelor de pământ şi a început publicarea anuală a cataloagelor seismice, urmate de ample studii. S-a mai preocupat de determinarea orei exacte în România şi de unele probleme de astronomie.

A creat Direcţia Serviciului Central de Măsuri şi Greutăţi, pe lângă Institutul Meteorologic Bucureşti, organism destinat aplicării corecte a sistemului metric, iar în 1894 a adus în România primul prototip al metrului, confecţionat la Sevres.

Membru al Societăţii de Geografie din România, al Comitetului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi din Franţa, al Comitetului Internaţional de Meteorologie.

Membru titular (3 apr. 1902) şi vicepreşedinte (1910-1913 şi 1919-1921) al Academiei Române.

A murit într-o zi emblematică

Stefan C. Hepites s-a stins din viață la vârsta de 72 de ani, la 15 septembrie 1922, zi în care se împlineau 127 de ani de la promulgarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi în România, potrivit inm.ro.

Viața și activitatea lui Ștefan C. Hepites sunt un exemplu de dăruire pentru integrarea științei românești în demersul european. Locul lui în știința română este dat atât de valoarea lucrărilor sale științifice, dar mai ales de rolul său de ctitor al instituțiilor care au creat cadrul propice dezvoltării ulterioare a metrologiei, meteorologiei, seismologiei și astronomiei în România.

 

 

---