27 septembrie 2021, 7:23

Roșia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol. Dosarul unei victorii

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, marți, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Victoria vine într-o zi simbolică: se împlinesc 65 de ani de când România a devenit membră a UNESCO.

Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – care a susținut înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activitățile miniere în zonă.

De asemenea, ICOMOS a recomandat ca experții să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări și controale, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizația pentru exploatare minieră”.

„Înscrierea în Patrimoniul mondial în pericol reprezintă o oportunitate de a alerta comunitatea internațională în privința siturilor în pericol”, a subliniat raportorul din partea ICOMOS.

Nu au existat amendamente sau comentarii din partea niciunui membru al Comitetului Patrimoniului Cultural UNESCO în legătură cu propunerile făcute de ICOMOS.

În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. După doi ani, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Compania canadiană a anunţat, la 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.

După doi ani, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.

Tensiuni în coaliție

În prezent, au existat tensiuni în coaliția de guvernare pe acest subiect, amintește g4media.ro. USR PLUS a amenințat, în urmă cu câteva săptămâni, că își retrage miniștrii din ședința de guvern dacă premierul Florin Cîțu va propune oficial retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul coaliției.

Premierul Florin Cîțu, dar și liderul PNL, Ludovic Orban, ar fi pledat în coaliție pentru retragerea dosarului Roșia Montană pe motiv că statul român riscă să piardă procesul de arbitraj cu Gabriel Resources, dar ar fi invocat și o serie de probleme de legalitate la întocmirea dosarului.

Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.

Ce spune Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, marţi, includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Salut includerea peisajului cultural minier de la Roşia Montană în patrimoniul umanităţi! Prin eforturi conjugate ale autorităţilor şi specialiştilor, Roşia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei„, a scris şeful statului pe Facebook.

Ce spune premierul Florin Cîțu

„Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis astăzi că peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO!„, scrie Cîțu pe Facebook. În alianță a avut loc un adevărat scandal pe tema patrimoniului, după ce useriștii au acuzat că premierul ar fi încercat să scoată Roșia Montană de pe lista cu proiecte de pe masa UNESCO.

Introducerea sitului Roșia Montană în patrimoniul mondial UNESCO nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară, spune primarul localității, Eugen Furdui. Printre minusuri, el identifică dezavantaje, respectiv impunerea unor avize speciale pentru restaurarea oricărui imobil din zonă.

Ce spune ambasadorul României la UNESCO

Ambasadorul României la UNESCO, Simona Miculescu, afirmă că înscrierea Peisajului cultural minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial chiar în ziua în care ţara noastră aniversează 65 de ani de la aderarea la această organizaţie reprezintă o dublă sărbătoare.

„Aşa cum am anticipat, avem o dublă sărbătoare azi! Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris azi în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, chiar în ziua în care România aniversează 65 de ani de la aderarea la UNESCO! Minunată coincidenţă! Ce emoţionantă şi frumoasă zi! Mulţumim tuturor celor care au contribuit, de-a lungul anilor, la aceasta dublă sărbătoare! Mulţumim şi tuturor celor care se bucură alături de noi azi! Vom continua să promovăm cu pasiune şi devotament interesele României în această prestigioasă arenă internaţională şi vom încerca să înregistrăm noi şi noi victorii!”, a scris Simona Miculescu, pe Facebook.

Într-o zi simbolică

La 27 iulie 1956, România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), constituită la 16 noiembrie 1945, la Paris, potrivit www.mae.ro.

Delegaţia Permanentă a României pe lângă UNESCO a fost înfiinţată doi ani mai târziu, în 1958. Aceasta asigură legătura între Guvernul României şi Secretariatul General UNESCO şi face parte din serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe. Este condusă de Delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO, cu rang de ambasador, informează MAE român.

De asemenea, Comisia Naţională a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) a fost înfiinţată încă de la data aderării ţării noastre la această instituţie internaţională, în 1956. Prin H.G. 624/1995 Comisia a fost reorganizată, menţionează www.cnr-unesco.ro. Actul normativ stabileşte caracterul Comisiei de instituţie publică având personalitate juridică în coordonarea Ministerului Educaţiei, precum şi rolul Comisiei de asigurare a legăturii României cu UNESCO şi de organism multidisciplinar de analiză, sinteză şi coordonare a programelor, proiectelor şi activităţilor din România ce decurg din Constituţia, rezoluţiile, programele/bugetele elaborate de UNESCO. Comisia colaborează cu ministerele de resort, cu Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO Paris, precum şi cu alte instituţii şi organisme centrale.

Ambasadorii României pe lângă UNESCO, din 1990 până în prezent, amintiţi pe site-ul MAE, au fost: Dan Haulică (1990-2001), Eugen Mihăescu, cu rang de ministru-consilier (2001-2002) şi de ambasador (2002-2004), Andrei Magheru (2004-2006), Nicolae Manolescu (noiembrie 2006 – august 2015), Adrian Cioroianu (septembrie 2015 – decembrie 2020). Începând cu 9 ianuarie 2021, Delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO, cu rang de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, este Simona Miculescu.

La 4 noiembrie 1946, a intrat în vigoare actul constitutiv al UNESCO. Constituţia UNESCO a fost ratificată iniţial de 20 de ţări: Australia, Brazilia, Canada, China, Cehoslovacia, Danemarca, Republica Dominicană, Egipt, Franţa, Grecia, India, Liban, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit şi Statele Unite. Prima sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO a avut loc între 19 noiembrie şi 10 decembrie 1946 şi s-a bucurat de participarea reprezentanţilor a 30 de guverne cu drept de vot. Misiunea declarată a UNESCO este să contribuie la promovarea păcii şi securităţii în lume prin intermediul educaţiei, ştiinţei şi culturii, în vederea consolidării cooperării internaţionale, respectării drepturilor fundamentale ale omului, fără restricţii de rasă, sex, limbă sau religie, notează site-ul www.cultura.ro. În prezent, organizaţia îşi defineşte strategia şi activitatea în baza a 17 obiective de dezvoltare durabilă cuprinse în Agenda 2030 a UNESCO.

UNESCO are 194 de membri şi zece membri asociaţi. Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată în 1972, a condus la crearea Listei Patrimoniului Mondial, care în prezent include 1.120 de obiective din 167 de ţări, relevă http://whc.unesco.org/en/list.

România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului UNESCO şase obiective culturale şi două naturale: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993), Mănăstirea Hurezi (1993), sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), centrul istoric Sighişoara (1999), ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999), precum şi situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991). În iulie 2017, mai multe păduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţări europene au fost incluse, la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizaţiei. Astfel, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpaţi şi Păduri antice de fag din Germania” („Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany”), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 ţări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei” („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”). Pădurile vizate din România, care reprezintă al doilea obiectiv natural UNESCO, sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş).

Totodată, România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO cu şapte elemente: Ritualul Căluşului (2005/2008), Doina (2009), Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Jocul fecioresc din România (2015), tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei (covoare de perete) în România şi Republica Moldova (2016) şi Mărţişorul – practici tradiţionale asociate zilei de 1 Martie (2017), înscriere multinaţională cu Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord, arată site-ul https://patrimoniu.ro.

În Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, România are înscrise 17 locuri şi bunuri, dintre care: 13 Obiective culturale – Bisericile bizantine şi post-bizantine de la Curtea de Argeş; Frontierele Imperiului Roman – Dacia; Frontierele Imperiului Roman – Limesul dunărean; Ansamblul monumental de la Târgu Jiu; Ansamblul rupestru din Basarabi; Biserica de la Densuş; Biserica Trei Ierarhi de la Iaşi; Mănăstirea Neamţ; Centrul vechi al oraşului Alba Iulia; Culele din Oltenia; Peisajul cultural minier Roşia Montană; Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe; Satele istorice Hollóko şi Rimetea şi împrejurimile lor; 4 Obiective naturale – Masivul Retezat, Pietrosul Rodnei, Sînpetru – sit paleontologic şi Codrul Secular Slătioara.

Pentru promovarea elementelor noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaştere a acestora, precum şi a locului pe care îl ocupă cultura română în cadrul valorilor culturale internaţionale, ziua de 16 noiembrie a fost decretată Zi a Patrimoniului Mondial UNESCO din România, fiind instituită prin Legea nr. 160/2013.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Ion ghiata

    27 iulie

    Si ma rog de ce a fost inclusa in zona asta ?sa nu poti beneficia de resursele tale din pamamt sau grija altora pentru bogatia noastra ?Chiar nu inteleg ai de unde ,ai cu ce dar dai cu piciorul la atii.Tare peosti mai sunteti .

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.