Hameiul este unul dintre ingredientele fundamentale în producția de bere, dar plantele cu tulpinile și ciorchinii lor caracteristici suferă și ele consecințele schimbărilor climatice, așa că în Germania se lucrează pentru a le face mai rezistente. Evident, de dragul berii.
Hallertau, în Bavaria, este cea mai importantă regiune europeană de creștere a hameiului: aproape o treime din producția mondială provine de acolo. Anul trecut, seceta și căldura au făcut ca recolta să se prăbușească, relatează agenția germană de presă DPA.
Plantele au avut de suferit și în acest an, deși sezonul s-ar putea să nu fie atât de rău pe cât se temea inițial, spune Johann Portner de la Centrul de Cercetare a hameiului din Hüll, la nord de Munchen. Portner face parte dintr-o echipă care lucrează pentru ca hameiul – și, prin urmare, Hallertau – să fie rezistent la schimbările climatice.
Deși ploile din ultimele săptămâni au compensat parțial situația, iar plantele par sănătoase la prima vedere, Portner arată cât de mult ar mai fi nevoie într-un câmp în care sunt testate diferite furtunuri de irigare. Cele trei rânduri care nu primesc apă suplimentară ne permit să observăm diferențele în ceea ce privește numărul de fructe (conuri), care sunt mult mai rare.
Aportul de apă și îngrășământ fac diferența. Hameiul se adaptează bine la irigare, dar în Hallertau există doar pe o cincime din suprafața cultivată. Schimbarea acestui lucru este importantă, dar orice altceva decât ușoară, explică Erich Lehmair, directorul Asociației Germane a Cultivatorilor de hamei.
Utilizarea apelor subterane este dificilă, și din motive politice. Lehmair consideră că iazurile de reținere a precipitațiilor de primăvară sunt o alternativă realistă. Alții menționează ca o posibilitate pomparea apei din puțurile din apropierea râurilor. Cu toate acestea, toate opțiunile au în comun faptul că efortul și costurile sunt mari. Irigarea este „o sarcină pentru generații”, spune Lehmair.
Dar cel mai important pilon, pe lângă irigare, este acela de a face hameiul mai rezistent, deoarece planta provine de fapt din pădurile inundate și, prin urmare, nu este obișnuită cu lipsa apei sau a căldurii, spune Sebastian Gresset, manager de reproducere în Hüll.
În fiecare an, acolo se produc 100.000 de puieți noi. În diferite etape și de-a lungul anilor, aceștia sunt selectați pentru a vedea cum rezistă la căldură, dăunători, secetă și boli, cât de bine produc și cum au gust. Ca urmare a unui proces de selecție care durează ani de zile, vin pe piață noi soiuri.
Problema, subliniază Lehmair, este că aceste noi soiuri sunt la cerere scăzută. „Fermierii le-ar plăcea să le cultive, dar producătorii de bere sunt foarte tradiționali și se feresc să schimbe ceva în rețeta lor”, explică el. Drept urmare, spune el, suprafețele plantate cu soiuri mai noi, mai rezistente la intemperii sunt din nou în declin în rândul cultivatorilor de hamei.
Cu toate acestea, soiuri noi precum Tango sau Titan, foarte asemănătoare cu cele clasice, pot fi folosite în bere fără a observa vreo diferență, subliniază Lehmair. Testele au demonstrat-o și ele. „Producătorul de bere nu mai are o scuză să nu folosească acest hamei. Mai ales că aroma diferitelor soiuri variază de la an la an”, adaugă el.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol