CITIRE

Serviciul de noapte: Fake news si capcanele din re...

Serviciul de noapte: Fake news si capcanele din rețelele sociale

Dezinformarea, un subiect vechi de când lumea, a revenit în forță pe agenda publică, sub denumirea de fake-news – știri false. Cuplate cu noile tehnologii și rețelele sociale, știrile false se amplifică cu repeziciune.

Decanul Facultății de comunicare și relații publice din cadrul SNSPA, Alina Bârgăoanu, membră în Grupul UE pentru combaterea fake news și a dezinformării în mediul on-line și Mirela Iamandi Stimus, doctor în comunicare politică în SUA și specialist în comunicare la Comitetul de Coordonare a Comunicării pentru ONU, au vorbit, la emisiunea Serviciul de noapte, realizată de Maria Țoghină la Radio România Actualități, despre fake news si capcanele din rețelele sociale.

Un simplu share pe rețelele sociale amplifică conținutul fals

Fake-news si dezinformarea sunt legate întotdeauna de interese politice, geopolitice sau comerciale, iar informația falsă se propagă cu repeziciune, mai ales in situații de criză.

Pentru a nu cădea în capcana dezinformării când ne luăm informațiile de pe internet, trebuie să verificăm sursa știrii sau a articolului, să trecem informația prin filtrul personal, și să stabilim care este interesul propriu în obținerea de informații.

Un titlu capcană ne poate induce ușor în eroare și putem deveni, fără intenție, propagatori de conținut fals printr-un simplu like sau share pe rețelele sociale.

În primul rând, comportamentul nostru digital pe rețelele sociale reprezintă primul factor de amplificare.  Orice like, comentariu, reacție sau distribuire pe rețelele sociale contribuie la amplificarea conținutului digital fals sau autentic. Al doilea factor, este dat de faptul că amplificarea se poate face prin modalități artificiale: conturi contrafăcute, fabirici de like-uri. Și a treia modalitate de amplificare este reprezentată de ceea ce se cheamă Big Data’. Pe baza profilului nostru on-line și a consumului anterior,  știrile încep pur și simplu sa ne caute pe noi“, spune  Alina Bârgăoanu,  decanul Facultății de comunicare și relații publice din cadrul SNSPA, membră în Grupul UE pentru combaterea fake news și a dezinformării în mediul on-line.

sursa: romania-actualitati.ro

“Epidemia fake news” trebuie tratată ca o situație de sănătate publică

Știrile false apar și se răspândesc cel mai bine în perioade de criză, atunci când societatea este împărțită, a declarat pentru Radio România Actualități, Aaron Sharockman, șeful POLITIFACT, cea mai importantă companie de documentare și verificare a informațiilor din Statele Unite. Jurnalistul american consideră că societatea trebuie să trateze problema știrilor false ca pe o situație de sănătate publică și să intervină pentru a contracara fenomenul. POLITIFACT, organizația pe care o conduce, este un colaborator oficial al Facebook în combaterea fake-news.

Primul lucru pe care l-aș spune este că oricine intră pe Facebook sau pe orice site trebuie să citească în mod critic sau așa cum se spune – să citească în mod lateral. Așa că ori de câte ori citiți o informație sensibilă mergeți pe Google și verificați sursa articolului, știrea în sine, și ceea ce se poate afla despre site-ul care o difuzează. Mai degrabă decât să fiți concentrați exclusiv pe informația propriu-zisă. Se numește citit lateral. Chiar dacă te-ai afla pe New York Times, nu strică măcar să verifici prin Google titlul articolului ca să vezi ce se mai spune despre acel subiect și aceasta sigur te va ajuta. Și încă ceva – dacă o poveste nu are  un rând legat de numele autorului sau o dată, iarăși sunt semne că articolul ar putea să nu fie credibil. Însă per ansamblu trebuie să tratăm aceste fenomene ca pe o criză de sănătate publică, și  să facem tot ce se poate pentru a împiedica știrile false. Și aceste lucruri trebuie făcute nu doar la nivel jurnalistic ci și guvernamental, academic, de cercetare… toată lumea trebuie să lupte împotriva acesui flagel“, spune Aaron Sharockman, șeful POLITIFACT.

Nevoia de verificare a știrilor este în gena jurnaliștilor”

Cunoscutul jurnalist și scriitor, Ion Cristoiu, este de părere că s-a creat un fenomen catastrofal pe rețelele sociale, pentru că oricine poate face știri, poate fotografia, poate produce informație, dar, consecințele sunt grave din mai multe puncte de vedere.

Alimentează amatorismul, alimentează fake news-ul si duce la decăderea puterii presei. Dacă oricine poate să scrie, nu mai există responsabilitatea presei și dacă nu mai e responsabilitate, nu e mai nici puterea presei. Falsurile apar pe online din simplul motiv că nu mai exista un sistem de verificare“, spune Ion Cristoiu.

Potrivit lui Cristoiu,  meseria de gazetar nu poate fi făcută de amatori, iar într-o  instituție puternică de presă, există un sistem de verificare, este o concurență între jurnaliști, nu se dă drumul unei știri oricum.

Meseria de jurnalist presupune că te-ai nascut cu simțul verificării, deci nevoia de a verifica e în gena noastră”, a afirmat Ion Cristoiu pentru Serviciul de noapte.

Eu sunt cititor de site-uri, ascult Radio România Actualități din simplul motiv ca este singurul post în care am încredere în informatia pe care o dă, mai ales cea oficiala.Cred că posturile publice isi pot permite să verifice la sânge informația”, a mărturisit jurnalistul Ion Cristoiu.

Întoarcerea la jurnalismul tradițional

Bombardamentul informational la care suntem supuși, mai ales în mediul on-line,  evoluția galopantă a tehnologiei moderne, titlurile capcană, goana publicațiilor on-line după like-uri și, poate, lipsa timpului de a verifica o informație, ne pot face să cădem ușor în capcana dezinformării.

O soluție pentru a combate fenomenul fake news este întoarcerea către jurnalismul tradițional, către instituțiile mass-media care pun accent pe profesionalism și pe informații credibile, verificate din surse oficiale.

Fake news va marca, în mod paradoxal,  revitalizarea presei tradidiționale. Un răspuns la combaterea fake-news ar fi revenirea  la jurnalismul traditional, la instituțiile de presă autorizate, care au tradiție și filtrează informația“, spune Mirela Iamandi Stimus, doctor în comunicare politică în SUA și specialist în comunicare la Comitetul de Coordonare a Comunicării pentru ONU.

Revoluția digitală ne forțează spre progres

Este clar că  tehnologia digitală devine o sabie cu două tăișuri.

Dacă știm, însă, cum să filtrăm informația și să să ne luăm știrile din surse credibile, nu putem să nu observăm posibilitatile extraordinare pe care le are comunicarea pe platforma globala: interacțiunea fără bariere cu oameni sau culturi diferite, cunoaștere, schimb de experiențe, într-un singur cuvânt, progres.

Revoluția digitală este un prilej să avansăm,  sa devenim noi indivizi si sa evoulăm intr-un mod la care nu ne-am asteptat. Ne forteaza spre progres”. Mirela Iamandi Stimus, doctor în comunicare politică în SUA și specialist în comunicare la Comitetul de Coordonare a Comunicării pentru ONU.

În funcție de valorificarea revoluției digitale, unii pot romane cu inteligența artificală și altii cu fake news. Alina Bârgăoanu,  decanul Facultății de comunicare și relații publice din cadrul SNSPA, membră în Grupul UE pentru combaterea fake news și a dezinformării în mediul on-line.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.