În anul 1918 realizarea României Mari era un obiectiv atins pentru care românii luptaseră din greu. Cu toate acestea, sănătatea ţăranilor români era destul de şubredă. România avea o mortalitate ridicată, atât în mediul urban, cât mai ales în mediul rural.

Speranța de viață

Sorin Buzatu, profesor de istorie, a realizat o cercetare cu privire la sănătatea ţăranilor şi a ajuns la concluzia că mortalitatea ridicată era consecinţa suprapopulării locuinţelor: „Casele suprapopulate, prost aerisite şi slab luminate, favorizau transmiterea maladiilor şi debilitatea organismului dând un număr ridicat de morţi, uneori dublu comparativ cu acele case mai îngrijite şi în care locuiau mai puţine persoane“, conform Adevărul.ro.

Conform studiului, cea mai mare mortalitate era întâlnită în Moldova, unde mureau 22,7 persoane la mia de locuitori, în timp ce, cei mai puţini mureau în Bucovina, 18,2 la mie. Sorin Buzatu arată că mortalitatea era foarte ridicată în rândul copiilor. Aproximativ 40% din numărul total de decese provenea din rândul copiilor, iar în cei 22 de ani de perioada interbelică au murit trei milioane de copii.

Astăzi, țara noastră este pe locul 7 din 32 de țări la rapiditatea creșterii speranței de viață. De asemenea, conform unui studiu realizat de Imperial College of London și Organizația Mondială a Sănătății se anticipează că o fată care se va naște peste 13 ani în România va trăi 81 de ani, iar un baiat 74 – cu cinci mai mult decât în prezent.

Alimentația

Cauza principală care a afectat sănătatea ţăranilor de acum 100 de ani a fost alimentaţia defectuoasă. De regulă, ţăranii vindeau ouă şi găini la oraş pentru a-şi procura banii necesari pentru numeroase cheltuieli. Din acest motiv, consumul de carne de vită şi de pui era la un nivel foarte redus. Principalul aliment consumat de către ţăranii români a fost porumbul, mai ales în Muntenia, Oltenia şi Moldova.

În condițiile lipsei altor produse, consumul excesiv de porumb şi, mai ales, de porumb stricat, fie din cauza unei proaste depozitări, fie din cauza unor ani ploioşi care afectau calitatea acestei cereale a dus la îmbolnăvirea țăranilor cu pelagră ce a provocat numeroase decese.

În România de astăzi, alimentația este mult mai variată, iar procesul de nutriție al populației s-a modificat considerabil.  Piața de alimente s-a diversificat, oferindu-le cetățenilor posibilitatea de a-și procura hrana cu ușurință, din supermarketuri. De asemenea, românii nu mai sunt constrânși să consume preponderent cereale și mai ales alimente alterate deoarece pot verifica termenul de valabilitate.

Descoperirea penicilinei

Cele mai grave boli întâlnite în mod frecvent în mediul rural erau cele de natură infecțioasă, care erau de asemenea și letale. În urmă cu 100 de ani, boli precum paludismul (malaria), pelagra, scarlatina, variola, difteria, febra tifoidă, tusea convulsivă, febra recurentă, rujeola, gripa, sau oreionul nu puteau fi tratate și provocau numeroase cazuri de deces în rândul oamenilor

Penicilina a avut un puternic impact asupra medicinei Până la descoperirea antibioticelor, infecțiile produse de răni și boli precum sifilisul erau aproape întotdeauna mortale. După descoperirea penicilinei, antibioticele au salvat peste 200 de milioane de vieți.

Accesul la aparaturi medicale moderne

O radiografie a spitalelor din prezent ne arată că există 364 de spitale publice și 187 care sunt private. Capacitatea celor private este de 6.600 de paturi, faţă de 125.000 de locuri în cele 367 de spitale publice. De asemenea, în comparație cu perioada de după Primul Război Mondial, românii spitalele române au fost modernizate și dotate cu aparaturi revoluțioare.

---