CITIRE

Solstiţiul de iarnă – Simbolistică și obicei...

Solstiţiul de iarnă – Simbolistică și obiceiuri

Chiar dacă temperaturile de afară ne indică clar anotimpul în care ne aflăm, începerea iernii din punct de vedere astrologic este marcată de către solstițiu. Acest moment are loc în același timp pe Terra. Anul acesta, solstițiul de iarnă are loc pe 22 decembrie, în același timp cu un fenomen inedit este vorba despre curentul de meteori Urside.

                           Sursă Foto: radiovacanta.ro

În România, solstiţiul de iarnă din 2018 are loc pe 22 decembrie, la ora 00:23. De asemenea, în noaptea de 21 spre 22 decembrie pe cer vor putea fi urmărite şi Ursidele, ultimul curent de meteori din 2018, citează Mediafax.ro.
În timpul solstiţiului de iarnă, emisfera nordică a planetei se va afla în cel mai îndepărtat punct faţă de soare. Pe de altă parte, în emisfera sudică, 22 decembrie marchează echinocţiul de vară sau ziua în care partea sudică a planetei se află la cel mai apropiat punct de Soare.
Solstiţiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, dar şi începutul celor mai reci trei luni din an, în Emisfera Nordică. După solstiţiu, zilele încep să crească. Pe 22 decembrie, în momentul solstiţiului, Soarele răsare cu 23° 27′ sud de punctul cardinal estic, iar la momentul amiezii el urcă la doar 21° faţă de orizont. Astfel la acestă dată durata zilei are valoarea minimă din an de 8 ore şi 50 de minute, în timp ce noaptea are o durată maximă de 14 ore şi 10 minute, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Ursean”. Solstiţiul de iarnă reprezintă ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă din an.
Tot în această perioadă, începând cu data de 21 decembrie, au loc Ursidele. Curentul de meteori este emanat din Steaua Nordului, ce se află în linie cu Polul Nord.

 Obiceiuri și tradiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.