CITIRE

Sportul, necesitate sau moft? Instructor de cyclin...

Sportul, necesitate sau moft? Instructor de cycling, despre motivație, pasiune și performanță

Despre Mihai Băloiu am mai vorbit în urmă cu ceva timp. Un om obișnuit care a ajuns să iubească sportul și care a reușit să își depășească barierele și reticența în privința mișcării și a adoptării unui stil de viață echilibrat.

Când ești în armonie cu tine, ești în armonie cu tot ce te înconjoară. Ești gata să faci sacrificii și ești gata să dai la schimb ajutorul primit și celor aflați în nevoie. Acesta este pe scurt Mihai Băloiu, antrenor de cycling și pasionat de sănătate.

Citiți și:VIDEO: Mihai Băloiu, despre eroism și sacrificii în sport: „Atunci când ieși din zona de confort, începe viața cu adevărat”

Despre cum a ajuns să își schimbe percepția asupra vieții și a stilului alimentar ne povestește chiar el, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro. 

Sursă Foto: Facebook – Mihai Băloiu

 

Cum a început totul

De sport s-a apucat în 2010, când a simțit că este momentul pentru o schimbare. „Ajunsesem la 100 de kilograme, acum am 72, am revenit și mergeam împreună cu soția la sală, eu mă duceam să mă bălăcesc la bazin și ea se apucase de cycling, este un soi de aerobic pe bicicletă”. Tot din partea soției a descoperit și plăcerea de a practica acest sport. A fost reticent la început, crezând că această activitate nu este potrivită pentru el. Cei care au reușit să îl convingă au fost prietenii săi, care s-au dovedit a fi mari pasionați ai acestui sport: „Prietenii mei mergeau cu soția la orele de cycling și eu așteptam pe afară. Mai stăteam pe la fiare pe acolo, dar nu făceam nimic organizat, iar la final am cedat și am zis hai că vin și eu cu voi. Am început ușor ușor să intru în formă, nu-mi prea plăcea nici pentru că nu mă descurcam foarte bine pe bicicleta respectivă. Însă, în vreo șase luni am început să slăbesc, ajunsesem sub 80 de kilograme, evident și cu ceva dietă”, a povestit acesta.

Până la urmă a putut sesiza și care sunt atuurile acestui sport. Cu determinare și multă muncă a ajuns să țină pasul cu colegii de la sală, iar printr-o altă conjunctură favorabilă a ajuns să și devină un instructor pasionat și gata să împărtășească cu oricine secretele acestui sport.

„Nu toți oamenii trebuie să slăbească, însă, toți oamenii trebuie să facă sport. Suntem mamifere care sunt construite pentru a vâna, pentru a se cățăra sau pentru a parcurge distanțe lungi, iar sedentarismul, statul la birou, duc corpul într-o stare destul de slabă și ca pregătire și ca mentenanță pe termen lung”, a menționat acesta. 

Sursă Foto: Facebook – Mihai Băloiu

Motivația?

După mai bine de zece ani în care a practicat acest sport, am fost curioși să vedem care este motivația din spatele acestei performanțe, dar și cum reușește să insufle această pasiune și elevilor săi. Nu se poate spune că deține o rețetă standard, care să se potrivească tuturor, însă reușește să se plieze după energia și personalitatea fiecărei persoane cu care interacționează.

Este o atmosferă foarte faină ai o muzică bună la sală  și deja 50% din muncă este făcută. Cer muzică de la ei, astfel încât, dacă nu le place să dau vina pe ei. Apoi sunt oameni care merg și la competiții de triatlon, de ciclism de alergare și atunci știu să lucreze cu corpul lor și să își depășească limitele, cât despre nevoia fiecărui om de a face sport… ei când vin acolo știu că au puțin timp și trebuie să facă cât mai multe și să nu vii degeaba”, a mai spus acesta.

Sursă Foto: Facebook – Mihai Băloiu

Atunci când pasiunea se transformă în performanță

Mihai este prezent peste tot. Participă cu drag la toate competițiile de acest gen din țară și nu se dă înlături din fața niciunei provocări. Am avut două ultramaratoane anul acesta. Sunt concursuri mai mari de 42 de kilometri, de aceea se numesc așa. Am fost în munți amândouă și, într-adevăr este o altfel de atmosferă, pentru că la un moment dat cazi psihic, să nu mai poți, să ai niște stări care nu au mai fost prezente în viața ta până atunci și trebuie să gestionezi stiuația. Ești departe de finish, ești singur acolo în munți și nu poți să rămâi acolo. Se schimbă temperatura, se schimbă și aerul, îți e puțin frică și de animalele sălbatice și au fost destul de dificile. Săptămâna trecută am fost la un Half Iron Man, se cheamă Transfier, este la Transfăgărășan și înseamnă un kilometru 900 de înot în lacul Vidraru, apoi urcare coborâre pe Transfăgărășan, 90 de km de bicicletă, iar apoi 21 km de alergare pe șosea. Am terminat în prima jumătate a clasamentului, însă cei care vin la astfel de competiții sunt foarte bine pregătiți. Este al treilea ca dificultate în lume la categoria lui de Half Iron Man”, a mai spus acesta. 

Sursă Foto: Facebook – Mihai Băloiu

Cycling, un sport pentru toate vârstele

Indoor cycling a deveint un sport foarte popular în toată lumea. Se poate practica în orice sală de sport cu aparatură specifică, dar mai ales în prezența unui instructor specializat care impune ritmul și mișcările adecvate. Oricine îl poate practica și oricine poate avea parte de rezultate spectaculoase. Însă, Mihai a ținut să ne explice pe larg și care ar fi limitele acestui sport și cum îi motivează pe tineri să rămână focusați în timpul orelor.

Dacă ai mai puțin de 16 ani, politica spune să nu vii la cycling, pentru că este destul de periculos și pentru articulații, pentru că este o centrifugă care îți trage picioarele efectiv. Din acest motiv cei mai mici nu au ce căuta. Dacă este o persoană undeva la 13-14 ani și poate să țină o oră pe bicicletă este în ordine. Am avut în clasă mulți tineri peste 18. Ei își pierd puțin răbdarea față de cei cu o generație mai sus. Trebuie îi lași să mai vorbească un pic între ei, să mai stea un pic pe telefon. Țin minte că atunci când m-am apucat eu, instructorul ne punea să ne lăsăm telefoanele afară, asta e ceva ce nu ne mai permitem să facem acum. Eu sunt puțin mai relaxat în privința asta”.

Sursă Foto: Facebook – Mihai Băloiu

Elevul care și-a depășit profesorul 

Mihai ne-a mai povestit și cum a ajuns să devină instructor de cycling: „După un an și jumătate de cycling deja mă descurcam mai bine, slăbisem și îmi era ok așa. Însă, un prieten care mi-a devenit între timp și naș mi-a propus să facem un curs de cycling la WorldClass și am acceptat. A fost primul curs de acest tip de la noi din țară și țin minte că erau acolo toate vedetele WordClass-ului împreună cu mine acolo și mă simțeam așa cum e cățelul între oi, altfel decât ei. După aceea ne-au dat o diplomă fiecăruia și, bine că am diploma asta acum, e foarte ok.”

Însă, bunul său prieten, Bogdan Savin, avea alte planuri. A fost acceptat ca instructor de cycling la o sală de sport din București, însă din cauza programului foarte aglomerat nu a putut accepta postul. În schimb, l-a recomandat pe Mihai care a fost acceptat de îndată și care a început cursurile chiar de a doua zi.

Astăzi, Mihai își amintește cu zâmbetul pe buze cum era la început și câte emoții avea în timpul fiecărei ședințe: „La primele ore nici nu auzeam muzica bine, nici nu îi auzeam pe cei din sală, aveam niște emoții de mi se tăia respirația, din când în când. Vorbeam așa cu o voce stinsă de „păsărică”, iar după trei ani de zile ajunsesem să predau la  mai multe săli faine din București”.

În ceea ce privește stilul de lucru și abordarea elevilor săi, Mihai ne povestește că îi place să creeze legături cu cei care trec pragul sălii de sport și să se simtă cât mai confortabil și mai relaxați: „În general cu clienții mei am o relație bună așa, individual. Îmi place să știu ce fac, de ce vin, care e scopul, cu ce se ocupă și ne mai înțelegem așa și din priviri în timpul orei când îmi mai fac semn că e o piesă pe care nici taică-su n-ar mai fi asculta-o, pentru că e prea veche, poate schimb muzica în ziua respectivă ca să fie pe placul acelei persoane”.

Sursă Foto: Facebook – Mihai Băloiu

Când elevii îți devin prieteni și din prieteni parte din familie

De când a devenit instructor de cycling, Mihai și-a dedicat întreaga energie

A fost o iarnă grea în 2017, iar temperaturile erau undeva la -20 de grade. Conjunctura a făcut ca eu să rămân și fără carnet în perioada aceea, am făcut o boacănă, nu a fost rău, dar două luni de zile mi-a fost luat. Îmi schimbasem sala de antrenamente și am calculat greșit cât aș face pe drum, iar la un moment dat vedeam că nu mai ajung la timp și am început să alerg puțin. Aveam de dus niște ghete de cycling pentru două persoane, făcusem o comandă pentru ei, și le aveam într-un rucsac destul de mare în spate și alergam prin pădurea Băneasa. Eu vedeam că trec mașini pe lângă mine, dar nu era cazul să mă uit să văd și care sunt persoanele din mașinile respective. Ajung într-un final, iar la orele mele de atunci venea Ciprian Marica și era destul de glumeț așa. Și mi-a zis <<Băi profu’, ai cam întârziat așa. Dacă veneam degeaba acum, să știi că nu mai veneam la clasele tale>> i zice <<Ce faci? Ce cari aici? Vai de mine dar ce greu e!>>și vine un client și zice <<Băi, profu’ ăsta nu e în toate mințile! După ce că e atât de frig afară, el aleargă cu un rucsac în spate din pădurea Băneasa încoace!>>” , ne-a povestit Mihai râzând.

Sursă Foto: Facebook – Mihai Băloiu

Mai multe detalii despre performanțele lui Mihai Băloiu, dar și o serie de povești „sănătoase” din lumea sportului puteți afla urmărind acest material: VIDEO: Mihai Băloiu, despre eroism și sacrificii în sport: „Atunci când ieși din zona de confort, începe viața cu adevărat”

Sursă Cover Foto: Facebook – Mihai Băloiu


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.