Universitatea vârstei a treia deschisă în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi este un proiect pionier în România, care aşează în centrul acţiunilor sale seniorii. Construită după un model de origine franceză şi adaptată spaţiului cultural şi academic gălăţean, U3A este înainte de orice un adevărat laborator al provocărilor.

Învăţare pe tot parcursul vieţii, incluziune socială, dialog intergeneraţional, valorizare şi valorificarea a potenţialului uman sunt doar câteva dintre cuvintele cheie care structurează demersul facultății. Dincolo de acestea, important cu adevărat este omul însuşi, indiferent de vîrsta lui biologică.

Instituțional, actul său de naștere poartă data de 28 iunie 2016, data la care senatul Universității ”Dunărea de Jos” a aprobat, prin Hotărârea nr.135/28 iunie 2016, crearea universității vârstei a treia, ca laborator al Centrului de Cercetări Juridice, Administrative, Sociale și Politice.

Această afiliere este primul element de ordin funcțional, alături de alte trăsături organizatorice viitoare, care face din U3A Galați o entitate de tip  ”velassien”, după modelul primei universități pentru vârsta a treia care a luat naștere la Tolouse, în Universitatea de Ștințe Sociale.

În anii 70, acolo s-au pus bazele primului  laborator destinat studierii impactului activității intelectuale asupra calității vieții persoanelor vârstnice. Inițiativa a aparținut profesorului de drept internațional  Pierre Vellas, iar laboratorul a activat la început în cadrul Facultății de Drept și Economie, având o puternică amprentă transdisciplinară. Este și cazul laboratorului din Galați.

Deși sintagma ”universitatea vârstei a treia” nu este cu totul nouă în România (stuctura creată la Roman în anii 80 a introdus conceptul fără a-l lega de o instituție de învățământ superior propriu-zisă) inițiativa gălățeană are, totuși, caracter de pionierat, întrucât U3A Galați este  parte activă a corpusului academic din Universitatea Dunărea de Jos, viața sa fiind legată de ritmurile și intensitatea activităților acesteia.

”Universitatea are o misiune de formare universală, iar capacitatea noastră de a învăţa, în orice moment al vieţii, ar trebui să fie recunoascută ca una dintre trăsturile umane definitorii. Atunci când, într-o lume materialistă, grăbită şi însingurată, reîntîlnirea cu ştiinţa şi cunoaşterea se produc într-un amfiteatru universitar, aceasta poate avea chiar virtuţi de elixir. Învăţarea, privită nu ca un imperativ, un lux sau o iluzie, este cu adevărat o sursă de bucurie şi de viaţă”, spune prof. universitar Violeta Pușcașu.

Au mai fost prezentate în presă cazurile unor români care la o vârstă înaintată au devenit studenți pentru a-și satisface dorința, ratată la tinerețe, de a urma cursurile unei anumite specializări universitare. Sunt cazuri inedite, dar la Galați a fost pus în practică un proiect riguros, cu programe universitare foarte bine structurate, la care cursurile și seminariile sunt susținute de 50-60 de profesori și conferențiari universitari. „Universitatea Vârstei a 3-a” le oferă posibilitatea celor care la tinerețe au urmat cursurile unei universități să se specializeze într-un alt domeniu de care au fost tentați să se apropie.

La admitere a fost pusă condiția ca viitorii studenți să aibă de la 55 la 85 de ani. Fiecare grupă de studiu are 25-30 de studenți. Anual, la cursurile „Universității Vârstei a 3-a”, organizate de Departamentul de Formare Continuă si Transfer Tehnologic din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi se înscriu până la 120 – 150 de studenți seniori.

„Configuraţia socio-profesională a cursanţilor seniori e dominată de oameni cu studii superioare. Aproape trei sferturi dintre ei sunt oameni care în viaţa activă au ocupat poziţii de decizie sau bazate pe studii superioare – ingineri, farmacişti, profesori foarte mulţi. Restul sunt oameni care au doar studii liceale, dar fără să fac niciun fel de aluzie răutăcioasă, oamenii au făcut liceul acum 50 de ani, ceea ce înseamnă nişte studii foarte serioase – ştiu şi acum Tabloul lui Mendeleev şi Luceafărul. Sunt oameni care au o cultură generală, oameni deschişi, pentru că numai o minte deschisă şi căutătoare revine la şcoală şi se aşează într-o postură care poate să fie uneori inconfortabilă – să stai să asculţi, să iei notiţe”, spune Violeta Puşcaşu.

Studiile sunt organizate pe 10 module: „Drept”, „Medicină”, „Artă, cultură şi civilizație”, „Istorie, Filosofie, Teologie”, „Kinetoterapie”, „Economie, Geopolitică și Relații Internaționale”, „Psihologie și pedagogie intergenerațională”, „Nutriție și știința alimentației”, „Ştiinţă și inginerie”, „Turism” și „Engleză”.