China vrea să limiteze timpul pe ecran la 40 de minute pentru copiii cu vârsta sub opt ani, în timp ce statul american Utah a impus o interdicție digitală pentru minori și consimțământul părinților pentru a utiliza rețelele sociale.

Franța a vizat producătorii, solicitându-le să instaleze un sistem de control parental care poate fi activat atunci când dispozitivul lor este pornit.

Uniunea Europeană are propriile sale planuri. Face pași îndrăzneți cu Digital Services Act (DSA) care, de la sfârșitul acestei luni, va forța cele mai mari platforme online, TikTok, Facebook, Youtube, să-și deschidă sistemele spre control de către Comisia Europeană și să demonstreze că „fac tot posibilul pentru a se asigura că produsele lor nu dăunează copiilor”.

Iar pedeapsa prevăzută pentru nerespectarea reglementărilor este o amendă uriașă, de până la șase la sută din veniturile anuale globale ale companiilor, scrie Politico.

Confruntate cu presiunea crescândă din ultimii ani, platforme precum Instagram, YouTube și TikTok au introdus diverse instrumente pentru a atenua preocupările, inclusiv controlul parental.

Din 2021, YouTube și Instagram trimit adolescenților mementouri pe platformă pentru a lua pauze. TikTok a anunțat în martie că minorii trebuie să introducă o parolă după o oră în aplicație pentru a continua să vizioneze videoclipuri.

Dar companiile de social media vor trebui în curând să meargă mai departe. Până la sfârșitul lunii august, platformele online foarte mari, cu peste 45 de milioane de utilizatori din Uniunea Europeană, inclusiv companii precum Instagram, Snapchat, TikTok, Pinterest și YouTube, vor trebui să respecte cea mai lungă listă de reguli.

Ei vor fi obligați să predea organului de supraveghere Digital Services Act – Comisia Europeană – prima lor evaluare anuală a impactului major al designului, al algoritmilor, al reclamei și al condițiilor lor asupra unei game de probleme, cum ar fi protecția minorilor și a minții.

Apoi, aceștia vor trebui să propună și să pună în aplicare măsuri concrete sub controlul unei companii de audit, al Comisiei și al unor cercetători verificați.

Măsurile ar putea include asigurarea faptului că algoritmii nu recomandă adolescentelor videoclipuri despre dietă sau dezactivarea redării automate în mod implicit, astfel încât minorii să nu rămână captivați să vizioneze conținut, anunță TVR.

De asemenea, platformele nu vor avea voie să urmărească activitatea online a copiilor pentru a le afișa reclame personalizate. Design-urile manipulative, cum ar fi cronologia nesfârșită pentru a lipi utilizatorii de platforme, au fost conectate la un comportament care provoacă dependență și vor fi interzise pentru companiile de tehnologie.

Bruxelles lucrează, de asemenea, cu companii tehnologice, asociații din industrie și grupuri de copii pentru a stabili reguli privind modul de proiectare a platformelor într-un mod care să îi protejeze pe minori.

Codul de conduită privind proiectarea adecvată vârstei, planificat pentru 2024, ar oferi apoi o listă explicită de măsuri pe care Comisia Europeană dorește să le vadă companiile mari de social media să le implementeze pentru a se conforma noii legi.

Cu toate acestea, noua lege a UE privind conținutul nu va fi bagheta magică pe care o caută părinții. Regulamentul de conținut nu se aplică divertismentului popular, cum ar fi jocurile online, aplicațiile de mesagerie sau dispozitivele digitale în sine.

Este intens dezbătută legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală a adolescenților.

Acești giganți digitali își câștigă banii prin strategii menite să capteze atenția oamenilor și să o păstreze cât mai mult timp posibil. Astfel, adună bani din publicitate.

Și sunt profesioniști în asta. Reușesc să deruleze conținut nelimitat; oferă feedback periodic, dar imprevizibil; au creat sistemul de aprecieri și notificări. Iar toate acestea funcționează ca o stimulare ce imită efectul aparatelor de slot asupra creierului nostru.

Marea îngrijorarea este că, mai ales în cazul tinerilor vulnerabili, această atracție vine cu efecte reale și negative: anxietate, depresie, concentrarea pe imagine, pe propriul corp.

Sondajele din Statele Unite cu privire la sănătate mintală identifică o creștere vizibilă în ultimii 15 ani a nefericirii adolescenților, o tendință care a continuat și pe parcursul pandemiei. Experții au depistat la adolescenți gânduri suicidare, depresie, dar și mai banal, dificultăți de somn. Și asta mai ales în rândul adolescentelor.

În același timp, utilizarea smartphone-urilor a explodat. Din ce în ce mai mulți oameni primesc un telefon inteligent de l o vârstă fragedă. Iar utilizarea rețelelor sociale, măsurată ca număr de accesări pe zi a unei anumite platforme, este, de asemenea, mult în creștere.

Luca Braghieri, profesor asistent de economie la Universitatea Bocconi din Italia, și colegii săi au analizat sondajele de sănătate mintală ale colegiilor din SUA din 2004-2006, perioada în care Facebook a fost lansat pentru prima dată în colegiile din SUA și înainte ca acesta să fie disponibil publicului larg.

Ei a descoperit că în colegiile în care Facebook a fost introdus, sănătatea mintală a studenților a scăzut într-un mod nemaivăzut în universitățile unde nu fusese încă lansat.

Elia Abi-Jaoude, medic psihiatru și universitar la Universitatea din Toronto, a spus că a observat efectul direct când lucra la o unitate de spitalizare psihiatrică pentru copii și adolescenți începând cu 2015. „Eram practic în primele linii, asistând la creșterea dramatică a luptelor în rândul adolescenților”, a spus Abi-Jaoude, care a publicat și cercetări pe această temă. El a observat „tot felul de plângeri afective, depresie, anxietate, vorbim de sinucidere. Și a fost foarte izbitor de văzut”.

Specialistul spune că una dintre cele mai mari probleme legate de utilizarea excesivă a tehnologiei este privarea de somn, care, printre altele, generează schimbări de dispoziție și scăderea performanței școlare. „Cred că o mare parte din populația noastră are o lipsă cronică de somn”, a spus Abi-Jaoude.

„În anii 1940, existau îngrijorări legate de dependența de radio și de copii. În anii 1960 era dependența de televiziune. Acum avem dependență de telefon. Deci, cred că întrebarea este: acum este diferit? Și dacă da, cum?” întreabă Amy Orben, de la Unitatea de Cogniție și Științe ale Creierului a Consiliului de Cercetare Medicală din Marea Britanie de la Universitatea din Cambridge.

Ea nu respinge posibilele daune ale rețelelor sociale, dar pledează pentru o abordare nuanțată, ce ar însemna concentrarea asupra anumitor persoane care sunt mai vulnerabile și pe anumite platforme ori caracteristici ale lor care ar putea fi cele mai riscante.

---