1 decembrie 2021, 2:06

Poți fi un deștept prost? Știința spune că da

Prostia este un eșec cognitiv foarte specific. Ea apare atunci când nu aveți instrumentele conceptuale potrivite. Rezultatul este incapacitatea de a înțelege ceea ce se întâmplă și o tendință de a forța fenomenele să intre în categoriile nepotrivite.

Prostia va apărea când un cadru conceptual învechit este forțat să intre în funcțiune, manipulând controlul utilizatorului asupra unui fenomen nou. Este important să distingem acest lucru de simpla eroare. Facem greșeli din tot felul de motive. Prostia este mai degrabă o cauză specifică și repetată pentru eroare.

Prostia este, de asemenea, compatibilă cu un fel de inovație greșită. Luați în considerare o țară care importă cu entuziasm noi instrumente conceptuale nu dintr-un timp trecut, ci dintr-un loc foarte diferit. Dezbaterile globale asupra justiției sociale, de exemplu, sunt acum dominate de un set de idei și termeni preluați din SUA, o națiune marcată de o traiectorie istorică și culturală incredibil de specifică. Pur și simplu transferul acelui cadru către alte țări, cum ar fi cele care se bazează pe exploatarea forței de muncă a migranților albi, este riscant din punct de vedere conceptual și social.

Prostia are două caracteristici care o fac deosebit de periculoasă în comparație cu alte defecte:

  1. Spre deosebire de defectele de caracter, prostia este în primul rând o proprietate a grupurilor sau tradițiilor, nu a indivizilor. Odată ce prostia a acaparat un grup sau o societate, este deosebit de greu de eradicat: inventarea, distribuirea și normalizarea noilor concepte este o muncă grea.
  2. Prostia generează mai multă prostie din cauza unei profunde ambiguități în natura sa. Un slogan politic prostesc sună ca discursul unui alegător prost, el reflectă modul în care cel din urmă vede lumea. Rezultatul este că prostia poate fi, în mod ironic, extrem de eficientă în mediul potrivit.

 

Acum putem explica de ce prostia este atât de specifică domeniului în care este aplicată, de ce cineva poate fi atât de inteligent într-o zonă și idiot în alta: conceptele relevante sunt adesea specifice domeniului. Mai mult, putem vedea că vor exista multe cazuri care nu sunt o prostie deplină, dar care imită efectele acesteia.

Prostia este greu de reparat. Acest lucru este exacerbat de modul în care se potrivește cu alte vicii: încăpățânarea mă oprește din a-mi revedea conceptele chiar și atunci când ele nu reușesc să demonstreze ceva anume. Peste câteva sute de ani de acum încolo, descendenții noștri vor găsi cel puțin o parte a moralei contemporane aproape ininteligibilă: „Cum ar putea oamenii decenți să creadă asta vreodată?” Dacă nu vor să ne califice drept oameni răi, ar trebui să ajungă la concluzia că am fost proști, pur și simplu.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Plesca

    2 septembrie

    Se pare ca intreg articolul da dovada de ceea ce critica, adica de prostie. A merge cu generalizari de genul „cine nu e cu (ca) noi e impotriva noastra” este o dovada nu neaparat de prostie (cum mi se pare ca insinueaza autorul), ci de incapacitate de a intelege (atentie : de a intelege, nu de a aproba) pozitii diferite de cea personala (asa-numitul delict de opinie). Pina la urma, fiecare are opiniile lui (formate in urma educatiei si a experientei de viata, dar si a opiniilor anturajului) si, de cele mai multe ori, va ramine cu ele.
    Mai mult decit atit, desteptii cred ca ar zice daca ar fi intrebati : „Ce ne-am face fara prosti ?” (fara a face vreodata nominalizari, ceea ce in sine este o dovada de inteligenta, lasindu-i impresia interlocutorului ca ar fi vorba de cei care nu sunt de fata)
    Iar a aplica un concept cum este prostia la un domeniu unde pur si simplu nu se poate aplica si anume justitia sociala este total contraproductiv in opinia mea. Sigur ca evolutia societatii a fost mai mult sau mai putin diferita in state diferite de pe continente diferite (vezi problemele avortului sau segregarii rasiale in trecut, ), de unde si normele juridice specifice fiecarui stat. Cu exceptia notabila a dreptului comercial, unde nevoia de a face comert transfrontalier a condus la un set de reguli mai mult sau mai putin acceptate la nivel mondial, restul regulilor juridice au un profund caracter national. La nivel personal, poti sa fii de acord sau nu cu ele, poti sa le respecti mai mult sau mai putin, dar sa le consideri pur si simplu proaste (in raport cu ce in afara parerilor personale ?) eu cred ca este o prostie in sine.
    Iar cind vine vorba de a crea un sistem juridic, ce ar trebui facut : inventezi totul sau te inspiri din ceea ce exista si cauti (cu mai mult sau mai putin succes) sa adaptezi la specificul tau ? As fi foarte curios daca autorul articolului ar incerca in prezent sa acorde o consultanta (nesolicitata desigur) noului guvern taliban din Afganistan, explicindu-le doct atunci cind opiniile sale vor fi fost ignorate total ca probabil sunt prosti din perspectiva istorica !
    Iar despre viitor, tot respectul ! Credeti ca lui Washigton sau Columb le-a pasat in cursul vietii lor ca se vor gasi niste „prosti” (a se citi oameni cu pareri total diferite si cu o morala absolut contrara celei a timpurilor in care au trait) care peste 200 sau 500 de ani le vor mizgali sau dobori statuile din spatiul public care, nota bene, au fost puse acolo nu de contemporanii lor („uniti in cuget si-n simtiri”), ci de „intermediari” din secolul trecut care au achiesat la istoria asa cum era ea cunoscuta si interpretata acum 50 sau 100 de ani ? Eu personal cred ca nu, asa cum nici mie nu imi pasa cum se va interpreta sistemul juridic actual din Romania peste 50 sau 100 de ani altfel decit un capitol dintr-un manual de studiu. Traind acum, incerc sa ma adaptez la ceea ce este acum. Restul este fie literatura SF, fie o speculatie cu pretentii intelectuale.
    Semnat : un destept probabil prost sau un prost probabil destept

  2. AT

    2 septembrie

    Am avut iritarea să întâlnesc exemplarul perfect de deștept prost în interviul promovat pe Hotnews cu fondatorul Dexonline din Libertatea. Toate caracterizările ii vin ca o mănușă.

    nu aveți instrumentele conceptuale potrivite: acest domn nu are nici un instrument conceptual potrivit pentru conceptul de Dumnezeu. Pentru el Dumnezeu e un ceainic care orbitează în jurul lui Marte.

    o tendință de a forța fenomenele să intre în categoriile nepotrivite: în cazul de fata, religia in stiinta. E ca și cum am zice: am măsurat cu rigla toți buștenii, dar n-am găsit nici unul mai greu de o tona.

    prostia este în primul rând o proprietate a grupurilor sau tradițiilor, nu a indivizilor – grupul noilor atei, care a devenit popular pe internet, al cărui reprezentant în România se pare ca e acest domn Francu

    Un slogan politic prostesc sună ca discursul unui alegător prost: „nu pot să cred în religie pentru că nu are dovezi de niciun fel.” Se pare ca omul asta n-a auzit în viața lui de apologetica creștină, dar da altora lecții de religie.
    „când faci afirmații extraordinare trebuie să vii cu dovezi extraordinare.” Un slogan, sau cel mult un principiu filozofic care nu poate fi stabilit prin știință.
    „Știința e foarte smerită, în timp ce religia este foarte trufașă. ” – Atunci de ce mă forțează angajatorul sa mă vaccinez, în timp ce preotul nu mă forțează sa mă duc la biserica? Un exemplu perfect de proiectie și de incapacitate a te autoanaliza.

    prostia este atât de specifică domeniului în care este aplicată, de ce cineva poate fi atât de inteligent într-o zonă și idiot în alta – absolvent de MIT, afon la filozofie. O caracteristica remarcata și la Richard Dawkins chiar de filozofi atei.

    https://www.libertatea.ro/stiri/interviu-cu-catalin-francu-fondatorul-dexonline-stiinta-e-foarte-smerita-in-timp-ce-religia-este-foarte-trufasa-spune-noi-stim-asta-este-adevarul-3714208

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.