23 iulie 2024, 8:12

STUDIU. Alimentele ultraprocesate, chiar dacă sunt de origine vegetală, asociate cu risc ridicat de boli cardiovasculare

Dieta bazată pe plante reduce riscurile cardiovasculare, atâta timp cât alimentele consumate sunt puţin spre deloc procesate, conform unui studiu publicat în The Lancet Regional Health-Europe. Aceste rezultate indică importanţa consumului cât mai redus de alimente ultraprocesate, deoarece acestea presupun riscuri pentru sănătate, chiar dacă sunt de origine vegetală. Principalele concluzii:

  • creşterea cu 10% a aportului de alimente de origine vegetală non-ultraprocesate a redus cu 7% riscul de boli cardiovasculare şi cu 13% riscul de mortalitate asociată bolilor cardiovasculare
  • creşterea aportului de alimente ultraprocesate de origine vegetală a crescut riscul de boli cardiovasculare cu 5% şi mortalitatea asociată cu 12%
  • indiferent de origine, alimentele ultraprocesate au contribuit la creşterea riscului cardiovascular şi mortalităţii asociate

Sănătatea umană este influențată de dietă prin variate mecanisme, mediate de conținutul variat în nutrienți al diverselor alimente, forma fizică a acestora și compoziția chimică. Riscul de boli cardiovasculare, principala cauză de deces la nivel mondial, ar putea fi redus prin dietele bazate pe plante, care exclud consumul de lactate, ouă, carne, pește. O astfel de alimentație se asociază cu incidența mai redusă a bolilor cardiovasculare.

Dieta care exclude produsele din lactate, ouă și carne ar putea, însă, să conțină cantități crescute de alimente ultraprocesate, spre exemplu, de tipul celor care au rolul de a înlocui anumite produse care în mod obişnuit sunt obţinute din ingrediente de origine animală. Consumul de alimente ultraprocesate se asociază cu riscul ridicat de boli cardiometabolice, afectarea sănătății mintale și deces.

Noul studiu a evaluat riscul de boli cardiovasculare la persoanele de origine britanică, în funcţie de dieta pe grupuri de alimente (de origine vegetală sau animală) și în funcție de nivelul de procesare a acestora, ca raportul din totalul de aport caloric. Au fost analizate datele din UK Biobank de la aproape 120 000 de persoane, care au completat min. 2 chestionare validate referitoare la dieta pe 24 de ore în perioada 2009-2012 și care au avut date disponibile despre internări și mortalitate. Perioada mediană de monitorizare a fost de 9 ani.

A fost utilizat sistemul NOVA pentru clasificarea alimentelor în neprocesate sau minim procesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate și ultraprocesate. Alimentele de origine vegetală au inclus acele alimente care au conținut strict ingrediente din plante. Alimentele de origine animală au inclus carnea, ouăle și lactatele.

Boala cardiovasculară cu debut nou a fost definită pe baza spitalizării iniţiale sau decesului conform codurilor ICD-10 (International Classification of Disease). Au fost realizate analize în funcţie de vârstă, sexul biologic, etnie, IMD (Index of Multiple Deprivation), regiune, activitatea fizică, indicele de masă corporală, istoric familial şi statusul de fumător. S-au realizat ajustări în funcţie de alimentele ultraprocesate de origine animală, carnea roşie, consumul de alcool, zaharuri libere, grăsimi saturate, densitatea de sodiu, densitatea în fibre, prezenţa diabetului zaharat de tip 2 şi a hipertensiunii arteriale.

Persoanele care au consumat cantităţi crescute de alimente de origine vegetală care nu sunt ultraprocesate au fost adesea mai în vârstă, non-albe, mai active fizic, femei anterior fumătoare cu un indice de masă corporală scăzut şi care locuiesc în regiuni defavorizate. Caracteristicile persoanelor care au fost consumatoare de puţine alimente de origine vegetală non-ultraprocesate au fost opuse.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol