Microbiota intestinală, termen considerat uneori sinonim cu noțiunea de microbiom, reprezintă ansamblul microorganismelor simbiotice, comensale sau patogene, care populează un anumit ecosistem sau habitat (de exemplu, cel intestinal), microbiomul descriind habitatul integral al microorganismelor din organism, ambele fiind constituite din anumite tipuri de bacterii, archaee, eucariote inferioare și superioare și virusuri, genomurile acestora, integrând totodată și condițiile de vecinatate ale acestui mediu.

Microbiomul și microbiota sunt deci, termeni folosiți în practica curentă, pentru a descrie, la modul general, comunitățile microbiene.

Cu toate acestea, există o diferență distinctă între microbiotă și microbiom, ultimul dintre acestea incluzând atât factorii biotici cât și pe cei abiotici, dintr-un anumit habitat, în timp ce microbiota include exclusiv factorii biotici6.

În intestinul nostru trăiesc tot felul de bacterii, care contribuie la procesele care au loc în interiorul corpului nostru. Numai că numărul acestora este considerabil mai mic față de cel al strămoșilor noștri, arată un studiu recent.

Analizând materialul genetic din intestinele cimpanzeilor din zilele noastre (Pan troglodytes troglodytes și P. t. schweinfurthii) și ale bonobo (P. paniscus), cercetătorii au avut practic o imagine din trecut, veche de milioane de ani. Pe aceasta au comparat-o cu microbii care trăiesc acum în intestinele noastre, dar și cu cei care trăiesc în maimuțele africane (cele mai apropiate rude evolutive ale noastre).

Analiza a arătat că multe tipuri de bacterii intestinale ale primatelor au evoluat de-a lungul acestui timp odată cu gazdele lor, trecând inclusiv la oameni, dar că un număr semnificativ s-au pierdut, respectiv jumătate. Iar momentul acestei mari schimbări pare să coincidă cu Homo sapiens, scrie Science Alert.

„Acesta este primul studiu la nivelul întregului microbiom care arată că există un număr mare de bacterii ancestrale co-diversificate care au coexistat în primate și oameni timp de milioane de ani”, a declarat biologul evoluționist Andrew Moeller, de la Universitatea Cornell din New York.

Studiul nu a analizat îndeaproape de ce au dispărut acești microbi, dar oamenii de știință cred că dieta ar fi putut să joace un rol. Ceea ce mâncăm are un impact mare asupra bacteriilor intestinale, iar oamenii ar fi trecut de la fructe și frunze la grăsimi și proteine animale destul de devreme în istoria lor, ca specie.

„Ideea de lucru este că pierderile pe care le observăm la nivelul tuturor populațiilor umane, indiferent de stilul de viață, au fost probabil determinate de schimbările alimentare care au avut loc la începutul evoluției umane, de când am deviat de la cimpanzei și bonobo”, mai spune omul de știință.

---