Un nou studiu național realizat de Reveal Marketing Research a analizat comportamentul religios în rândul românilor de religie creștin ortodoxă, care cred în Dumnezeu.

Din populația reprezentativă a României care se declară creștin-ortodoxă, se evidențiază următoarele trei tipologii: practicanți (42%), non-practicanți (24%) și spirituali (34%).

Rugăciunea, parte a vieții zilnice

Pentru majoritatea românilor creștin-ortodocși, care cred în Dumnezeu, rugăciunea reprezintă o parte importantă a vieții lor de zi cu zi. Practica rugăciunii este cea mai frecventă în cazul practicanților (68%).

De asemenea, 62% dintre non-practicanți au obișnuința rugăciunii. Ponderea spiritualilor care declară că obișnuiește să se roage (51%) este cea mai scăzută dintre tipurile de enoriași.

Per ansamblu, practica rugăciunii este mai răspândită:

• În rândul femeilor (aproximativ 73% dintre femei comparativ cu 57% dintre bărbați declară că e parte integrantă a vieții de zi cu zi).
• În mod surprinzător, rugăciunea este răspândită și în rândul persoanelor tinere (72% dintre cei cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani și 70% dintre cei cu vârstă cuprinsă între 25 și 34 de ani).

Obiceiuri creștin-ortodoxe respectate

Din studiul realizat de Reveal Marketing Research mai rezultă că există anumite practici care țin de dogma religioasă și care separă credincioșii în funcție de tipologie (practicant, non-practicant și spiritual).

Închinatul atunci când trec prin fața unei biserici (58%), respectarea zilelor de sărbătoare prin faptul că nu se muncește nici măcar în gospodărie (65%), aprinderea lumânărilor (63%), participarea la slujbe cu ocazia sărbătorilor importante (56%) sunt obiceiuri comune în special în rândul practicanților și non-practicanților.

− Peste jumătate dintre românii de religie creștin-ortodoxă care cred în Dumnezeu, declară că se închină atunci când trec prin fața unei biserici. Pentru cele trei tipologii de enoriași în care închinatul constituie o practică importantă – practicanți, non-practicanți și spirituali – ponderea persoanelor care fac acest lucru frecvent este aproximativ aceeași – peste 40%. Pe criterii socio-demografice, închinatul este mai frecvent, la femei, la persoanele vârstnice și tinere (18-24 de ani).

− Zilele de sărbătoare sunt respectate în mod frecvent de peste trei sferturi dintre români prin faptul că nu muncesc și nu realizează alte treburi gospodărești. Din nou practica este adoptată într-o măsură mai mare de femei (73%), persoane vârstnice (peste 55 de ani) și persoane tinere (35 – 44 ani).

− 21% dintre români declară că postesc.  Postul este ținut în mai mare măsură de către femei. Practicanții respectă această cutumă în cea mai mare măsură (26%), urmați de  nonpracticanți (3%) și spirituali (2%).

− A avea un duhovnic și spoveditul periodic este o practică răspândită la practicanți (10%).

Care sunt principalele motivații pentru respectarea obiceiurilor crestinești?

Respondenții care au fost educați religios în familie au declarat că motivul pentru care respectă obiceiurile creștinești este că așa au fost invățați și obișnuiți în famile (61%).  Un alt motiv important invocat este iubirea față de Dumnezeu (58%).

Alte motivatii secundare se refera la faptul că:

• • Dumnezeu vine în ajutorul celor care respectă obiceiurile creștinești (49%).
  • Frica de Dumnezeu (35%).
  • Judecata de apoi (2%).

Sursa foto: ortodoxia.me

---