Rețelele sociale fac parte din viața cotidiană, a adulților, a tinerilor, dar și a minorilor.

Un studiu recent realizat și publicat de Asociația Salvați Copiii evidențiază un fapt deja cunoscut, dar de multe ori trecut cu vederea: copiii petrec foarte mult pe rețelele sociale și de cele mai multe ori ajung să interacționeze cu necunoscuți.

Interacțiunea cu persoane necunoscute duce în unele cazuri la cererea de materiale pornografice, poze cu tente sexuale, șantaj și cyberbullying.

Deloc suprinzător este faptul că Facebook, nici nu apare în studiul realizat, deoarece este o rețea pe care generația de 12 – 18 ani aproape că nu o mai utilizează.

Motivele principale pentru care tinerii nu folosesc Facebook sunt simple și predictibile. În primul rând părinții, rudele mai în vârstă și persoanele adulte din anturajul părinților și ai familiei sunt prezenți pe Facebook.

De ce nu mai utilizează tinerii Facebook-ul

Poate fi uneori jenant pentru tineri să primească comentarii și reacții de la rude sau cunoscuți.

De asemenea se pot ascunde de ochii părinților pe alte rețele sociale pe care aceștia nu le folosesc Instagram, Snapchat sau Telegram ( care nu apare în studiu).

O poză cu care părinții nu ar fi de acord poate fi postată ”în liniște” pe Instragam.

Facebook-ul este învechit raportat la cerințele generației pe care s-a făcut studiul, care are nevoie preponderent de conținut video, cu video-uri scurte, captivante și fără foarte mult scris.

Studiul a fost realizat de asociație pe baza unui chestionar completat de 1658 de tineri. Aceștia au fost întrebați de cele mai uzuale platforme de socializare pe care le folosesc: Instagram, Tik Tok, WhatsApp, YouTube, Discord, SnapChat și Bereal.

Vârsta medie la care copiii ajung să stea pe rețelele sociale este de 10 ani, dar sunt și cazuri în care tinerii au răspuns că le-au descoperit de la opt ani.

Ce rețele sunt folosite și de către cine

Instagram: semnificativ mai mult utilizat de copiii peste 15 ani și de fete. (conținut foto și video)

Tiktok: semnificativ mai mult utilizat de copiii peste 12 ani, de cei din mediul rural și de fete (conținut video, apreciat de Influenceri)

Whatsapp: semnificativ mai mult utilizat de copiii peste 12 ani și de fete (rețeaua pe care pot comunica și unde sunt abonați la zeci de grupuri)

Youtube: utilizat în mod similar de toți copiii. Nu există diferențe de gen, vârstă sau mediu (în mare parte utilizat pentru conținut realizat de Influenceri

Discord: semnificativ mai mult utilizat de copiii peste 12 ani, de cei din mediul urban și de băieți (rețea pentru cei care joacă jocuri online)

Snapchat: semnificativ mai mult utilizat de copiii peste 12 ani și de fete (conținut foto și video și o mesagerie care nu permite realizarea de capturi de ecran).

Bereal: semnificativ mai mult utilizat de copiii peste 12 ani și de fete (conținut foto și video).

Tik-Tok-ul locul cel mai periculos de pe rețelele sociale

Pe lângă grupurile private de WhatsApp sau Telegram unde se distribuie conținut necenzurat și discuțiile sunt libere între tineri fără a putea ajunge în posesia unor adulți, Tik Tok-ul, conform studiului este locul în care copiii intră cel mai des în discuții cu persoane necunoscute.

Revendind la grupurile de pe WhatsApp și Telegram sunt cazuri frecvente în care sunt distribuite video-uri cu animale maltratate, poze cu minori în ipostaze sexuale, sau cyberbullying-ul este foarte prezent.

”Tiktok este rețeaua socială care comportă cel mai mare risc în intrarea în contact cu necunoscuți pe internet, risc semnificativ mai ridicat în cazul copiilor de peste 15 ani (17%), însă acesta nu trebuie neglijat nici in cazul copiilor de vârsta mai scăzută (12-14 ani, 14% și sub 12 ani, 7%).

Urmărirea conținutului online postat de alți utilizatori este principala activitate a copiilor pe rețele de socializare.

Trebuie remarcat că 1 din 2 copii menționează specific că urmăresc persoane publice favorite pe rețelele de socializare, influența așa numitor influenceri în rândul copiilor fiind foarte ridicată, caracterizată de procente similare ca jocul online sau informarea cu privire la domenii de interes”, notează Asociația Salvați Copiii.

Cele mai expuse pe rețelele sociale sunt fetele. Peste 80% dintre cei care au participat la sondaj au precizat că au transmis informații private în aplicațiile de mesagerie.

Între 66% și 84% afirmă că au postat, în ultimul an conținut online, cei mai puțini (66%) pe rețele sociale, urmați de 69% într-un joc online, 81% în mesageria privată și 84% în cadrul unui grup sau forum.

Riscul cel mai ridicat de transmitere a informațiilor personale este prin mesageria privată, fetele afirmând că au făcut acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată decât băieții (86% vs 72%).

Bullyingul la adresa altor copii, excluderea din grupuri online, violența verbală și hărțuirea lor de către egali sunt principalele tipuri de incidente online reclamate de copii.

Cazuri de pornografie infantilă pe rețelele sociale

Aproape 30% dintre cei care au completat chestionarul au precizat că au primit pe internet imagini sau video în care apar scene care au un conținut sexual.

De asemenea, 15 % au precizat că au primit solicitări din partea unor persoane pe internet pentru a trimite materiale care au conținut sexual.

Dacă în cazul copiilor care au primit conținut cu caracter sexual pe internet nu constatăm diferențe semnificative în ceea ce privește genul respondenților, ci doar în cazul vârstei (copiii cu vârsta peste 12 ani fiind semnificativ mai expuși), în cazul copiilor care afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri cu caracter sexual constatăm o puternică discriminare în privința genului.

Astfel, 20% dintre fete afirmă acest lucru, comparativ cu 7% dintre băieți.

Îngrijorător, 41% dintre cei care spun ca li s-au solicitat astfel de imagini afirmă că cel care a facut acest lucru era un adult.

---