Poluarea mediului cu medicamente devine o amenințare din ce în ce mai mare pentru faună, unele animale fiind modificate radical din această cauză, potrivit unor oameni de știință care au realizat un studiu în acest sens.

Expunerea la medicamente provoacă schimbări semnificative și neașteptate în comportamentul și anatomia unor animale.

De exemplu, pilulele contraceptive au provocat inversarea genului în unele populații de pești – ceea ce a dus la o prăbușire a numărului de exemplare și la extincții locale, deoarece peștii masculi au revenit la organele feminine.

Oamenii de știință au declarat că deșeurile farmaceutice moderne au consecințe semnificative pentru animalele sălbatice expuse la deversările din ecosistemele lor și au avertizat că acestea ar putea avea consecințe nedorite pentru oameni.

„Ingredientele farmaceutice active se găsesc în cursurile de apă de pe tot globul, inclusiv în organisme pe care le-am putea mânca.”, a atras atenția Michael Bertram, profesor asistent la Universitatea Suedeză de Științe Agricole, potrivit The Guardian.

El a adăugat că dovezile privind această problemă au crescut în ultimele decenii și că este o problemă globală pentru biodiversitate care merită mai multă atenție.

Oamenii de știință cer medicamente mai ecologice

În cadrul studiului publicat miercuri în revista Nature Sustainability, cercetătorii au declarat că industria farmaceutică trebuie să reformeze de urgență proiectarea medicamentelor pentru a le face mai ecologice.

„Există câteva căi prin care aceste substanțe chimice pot pătrunde în mediul înconjurător. Dacă există un tratament inadecvat al produselor farmaceutice care sunt eliberate în timpul producției de medicamente, aceasta este o cale.

O alta este în timpul utilizării. Atunci când un om ia o pastilă, nu tot acel medicament este descompus în interiorul corpului nostru și astfel, prin excrementele noastre, este eliberat direct în mediu”, a declarat profesorul Michael Bertram, unul dintre autorii lucrării.

El a adăugat că ajung în ecosisteme substanțe precum cofeina, medicamentele împotriva anxietății, antidepresivele și antipsihoticele, la fel ca și drogurile ilegale precum metamfetamina.

Bertram a subliniat exemplul diclofenacului – un medicament antiinflamator administrat în mod obișnuit la acea vreme vitelor din Asia de Sud, care a dus la scăderea populației de vulturi din India cu peste 97% între 1992 și 2007. Ulterior, țara a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de rabie la câinii care se hrăneau cu cadavrele de bovine care nu mai erau consumate de păsări.

Un studiu recent, care a măsurat 61 de medicamente diferite din 104 țări în râuri din 1.052 de localități, a arătat că 43,5% din situri aveau urme de cel puțin un medicament care depășeau nivelurile de siguranță pentru sănătatea ecologică.

Cercetătorii au declarat că poluarea cu ingrediente farmaceutice active (API) are loc pe fondul altor presiuni asupra biodiversității, inclusiv criza climatică, distrugerea habitatelor și supraconsumul.

Aceștia au declarat că ciclul de viață al producției de medicamente ar putea fi reformat pentru a reduce impactul acestora asupra ecosistemelor, iar farmaciștii, medicii, asistentele medicale și medicii veterinari ar trebui să fie instruiți cu privire la impactul potențial al medicamentelor asupra mediului.

Ei au adăugat că medicamentele ar putea fi concepute pentru a se descompune mai ușor după utilizare și au afirmat că ar trebui extinsă tratarea apelor reziduale pentru a preveni poluarea API în mediul înconjurător.

„Apreciind că accesul pacienților la produsele farmaceutice va rămâne vital și în viitor, îndemnăm creatorii și producătorii de medicamente, oamenii de știință și factorii de decizie politică să recunoască amenințarea tot mai mare la adresa mediului reprezentată de API-uri și să acorde prioritate urgentă proiectării moleculare durabile a unor medicamente mai ecologice pentru a preveni alte daune ecologice”, se arată în document.

„Medicamentele mai ecologice reduc potențialul de poluare de-a lungul întregului ciclu. Medicamentele trebuie să fie concepute nu numai pentru a fi eficiente și sigure, ci și pentru a avea un risc potențial redus pentru fauna sălbatică și sănătatea umană atunci când sunt prezente în mediul înconjurător”, a declarat Gorka Orive, om de știință și profesor de farmacie la Universitatea din Țara Bascilor, unul dintre autorii studiului.