Războiul, până acum psihologic, dintre Rusia și Ucraina, se joacă şi pe plan religios, iar numeroasele episoade de violență, șantaj și tensiuni care au avut loc în ultimii ani, confirmă că acum ciocnirea implică toate sferele sociale, scrie Il Fatto Quotidiano.

Moscova și Kievul se confruntă din punct de vedere politic: Kremlinul a trimis peste 100 de mii de soldați în apropierea graniței, Statele Unite, Marea Britanie și alte state europene continuă să aprovizioneze Ucraina cu arme, iar din 2018 au loc ciocniri pe tema ritualurilor liturgice și chiar pe tema Crăciunului.

7 ianuarie sau 25 decembrie?

Nu există pace nici măcar în jurul nașterii lui Iisus, care s-a sărbătorit mereu pe 7 ianuarie în toate țările fostei Uniuni Sovietice, însă de când biserica autocefală din Kiev a decis schisma de cea rusă, se discută mult despre schimbarea calendarului și despre celebrarea Nașterii Domnului pe 25 decembrie. O mișcare pur politică, menită să ancoreze țara pe țărmurile europene și atlantice? Pentru susținătorii lui Putin, cu siguranță da, mai ales că guvernul local a ales oficial ziua de 25 decembrie ca sărbătoare națională.

Instituțiile ecleziastice locale devin din ce în ce mai sigure pe ele şi datorită faptului că „de la întemeierea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în urmă cu trei ani, i s-au alăturat aproximativ 700 de eparhii”, după cum a amintit recent Epifanie, Mitropolitul Kievului.

Şi multe altele ar fi gata să se detașeze complet de influența rusă „numai că mai sunt câțiva oficiali guvernamentali care susțin deschis Patriarhia Moscovei, care nu agreează convertirea comunităților religioase la biserica locală” și chiar le împiedică, uneori chiar cu ajutorul poliției, apropiată de oligarhii proruși.

O arată și sondajele – 52% dintre ucraineni susțin divizarea, 34% sunt neutri și 9% sunt împotrivă.

Război între Patriarhul Moscovei și Mitropolitul Kievului

Aşadar astăzi, până şi liturghia a devenit o sursă de diviziune, la fel ca și limba folosită în timpul slujbelor, care în toate locațiile oficiale, de la televiziune la școli și universități, ar trebui să fie ucraineana.

Cu toate acestea, războiul dintre al șaisprezecelea patriarh al Moscovei, Kirill, și noul mitropolit al Kievului depășește granițele interne și a devenit deja o controversă internațională în lumea ortodoxă și fostă sovietică.

Recunoaștere

Prima recunoaștere oficială a bisericii autocefale ucrainene a avut loc în 2019 la Istanbul, când Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului i-a înmânat mitropolitului Epifanie, pe 6 ianuarie, cu prilejul slujbei de Bobotează, decretul ce confirmă crearea Bisericii ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei.

Ulterior, grecii ortodocși, din Alexandria, Egipt și ciprioții și-au dat acordul la schismă, dar despărţirea este susţinută de facto și de georgieni și bulgari.

Moscova, însă, nu e e acord: acuză pe faţă Constantinopolul că a creat o ruptură în ortodoxia universală, scopurile fiind exclusiv politice și deloc religioase.

Sursa foto: Il Fatto Quotidiano

---