IBM a creat un computer cuantic care este capabil să proceseze informații atât de complexe încât munca sa nu poate fi făcută sau simulată pe un computer tradițional. Calculul cuantic ar putea ajuta la rezolvarea problemelor care sunt prea dificile chiar și pentru cele mai puternice supercomputere din ziua de azi, cum ar fi găsirea modului de a face baterii mai bune sau de a sechestra emisiile de carbon.

IBM spune că noul său procesor Eagle poate gestiona 127 de qubiți, o măsură a puterii de calcul cuantice. Astfel, IBM a atins o piatră de hotar: 100 quibiți. În timp ce calculul tradițional folosește unități și zerouri, calculul cuantic se bazează pe o bază mai complexă, ceea ce îl face potrivit pentru rezolvarea problemelor complicate.

„Nu poate rezolva orice problemă, dar, în același timp, nu poți face munca pe care o poate face acest computer pe o mașină tradițională. Ar fi nevoie de un computer normal mai mare decât această planetă pentru a putea face asta”, a spus Arvind Krishna, CEO-ul companiei IBM, în documentarul Axios on HBO.

Calculul cuantic ridică o problemă unică: o mare parte din criptografia modernă se bazează pe ascunderea datelor într-un mod pe care computerele standard nu-l pot „sparge”. Cu abordarea lor diferită, computerele cuantice ar putea fi capabile să spargă multe dintre sistemele de criptare actuale.

Krishna recunoaște că performanța financiară a companiei IBM nu a egalat-o pe cea a altor giganți ai tehnologiei și, ca urmare, nu și-a văzut evaluarea crescând așa cum au făcut-o companii precum Apple, Facebook și Google. Președintele companiei americane recunoaște că au existat momente în care IBM a promis mai mult decât poate oferi, dar insistă că domeniul calculului cuantic nu va fi unul dintre ele.

IBM încearcă să convingă investitorii că poate oferi adevărate descoperiri tehnologice și să le transforme în creștere profitabilă, ceva ce i-a lipsit companiei în ultimii ani. Cu toate acestea, unii critici cred că activitatea de calcul cuantic este la un deceniu distanță. IBM a fost adesea prima firă care a anunțat o descoperire sau a promovat o realizare, dar alte companii au avut tendința să culeagă marile recompense financiare.