Târgul de fete de pe Muntele Găina revine după un an de pauză din cauza pandemiei şi se va desfăşura la acest sfârşit de săptămână.

Cei care vor participa la cea mai importantă sărbătoare din Transilvania vor avea posibilitatea să se şi vaccineze anti-COVID, cu această ocazie, transmite corespondenta RRA, citată de Rador.

Participanţii vor trebui să poarte mască de protecţie, să îşi dezinfecteze mâinile, să respecte distanţarea fizică şi li se va măsura tempertura. Din program fac parte spectacole de folclor, proiecţii de film şi un târg al meşterilor populari.

Încărcată de misticism și ipoteze, originea acestui târg, pierdută în negura timpului, nu face decât să ne fascineze ”creând și acum  în juru-i acel indefinit mister în care legenda și realul se întrețes la modul necesar și firesc”.

Legenda Târgului de Fete de pe Muntele Găina

Târgul de fete de pe Muntele Găina, una dintre cele mai importante şi mai inedite sărbători  ale moților, are loc în cel mai apropiat weekend de 20 iulie  în comuna Avram Iancu din Munții Apuseni. Este o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani, a cărui amploare și al cărei renume a depășit demult granițele țării noastre. Conform tradiției, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei,  are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.

Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur.

Se spune că era odată, sus în Munţii Apuseni, o găină ce făcea ouă de aur. Moţii se mirară cât se mirară, şi-au început s-o ocrotească, să-i închine cântece. În tot timpul anului ea rămânea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfântu Ilie, când moţii obişnuiau să se întâlnească laolaltă dând prilej copiilor să se întâlnească şi să se cunoască, găina noastră cobora, curioasă din fire, din cuibul ei nevăzut.

Cobora cam până la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transformă într-o zână fermecătoare. Se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi îl oferea acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina.

Dar nu toţi oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântu Ilie, câţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol pentru că nu era cu putinţă pentru un om obişnuit să-l dibuiască, şi au luat toate ouăle de aur din cuib.

Odată reîntoarsă la cuib şi văzând cele petrecute zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană, scrie ziarulunirea.ro.

Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii şi încrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zâna fermecată va coborî din nou …

Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale.

---